 Conacul Catargi trimite fosti primari în judecatã
• doi fosti primari ai comunei Tupilati sînt anchetati pentru neglijentã în serviciu • mai exact, ei sînt acuzati cã nu au avut grijã de Conacul Catargi, obiectiv înscris în lista monumenteleor istorice • conacul se aflã într-o stare deplorabilã, la un moment dat aici functionînd CAP-ul din localitate • cei doi au încercat sã se apere, spunînd cã imobilul nu se aflã în proprietatea primãriei • politistii au fost de altã pãrere • Nepãsarea autoritãtilor din comuna Tupilati a dus la degradarea Conacului Catargi (foto), obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice din România. Aceasta a fost concluzia lucrãtorilor de la Compartimentul Protectia Patrimoniului Cultural din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale Neamt. Timp de doi ani, politistii au efectuat cercetãri pentru a stabili cine se face vinovat de starea jalnicã în care se aflã conacul. Recent, ancheta a fost finalizatã cu propunere de trimitere în judecatã a doi fosti primari. Propunerea politistilor a fost acceptatã de procurori, iar acestia au dispus trimiterea în judecatã a lui Gheorghe Bobu, primar al comunei Tupilati în perioada 1989-2000 si responsabil cu urbanismul si amenajarea teritoriului, începînd cu anul 2000 si a lui Petru Gherghel, primar în perioada 2000-2008. Cei doi vor fi judecati pentru comiterea infractiunii de neglijentã în serviciu. Politistii au constatat cã fostii primari nu au luat mãsurile necesare, asa cum prevede legislatia în vigoare, pentru a împiedica degradarea monumentului istoric. ÃŽn opinia anchetatorilor, primarii aveau, printre atributii, si obligatia sã îngrijeascã monumentul istoric din localitate. ÃŽn timpul audierilor, Bobu si Gherghel au încercat sã se apere, spunînd cã imobilul nu se afla în proprietatea primãriei. ÃŽnsã, spun anchetatorii, legea stipuleazã clar cã administratiile publice locale sînt obligate sã îngrijeascã monumentele istorice, lucru care nu s-a întîmplat. ÃŽntr-o expertizã depusã la dosar, un specialist aratã cã este singurul imobil construit în stil neoclasic din mediul rural în zona Moldovei. Sub straturile de zidãrie mai noi se aflã fresce de o importantã deosebitã, unicã în Moldova, iar zidul de fortificatie este cel mai bine pãstrat al unei resedinte boieresti de pe teritoriul moldav.
Conacul, sediu pentru CAP si grajd sãtesc
De-a lungul timpului, conacul boieresc a avut mai multe destinatii, adãpostind pentru o vreme sediul CAP-ului si grajd sãtesc. Pînã în 1989, acolo a fost sediul Cooperativei Agricole Tupilati, iar din 1990, cînd aceasta a fost desfiintatã, locul a rãmas în paraginã. Zidurile s-au nãruit si cu ajutorul localnicilor care au furat piatra din ziduri. Acoperisul s-a prãbusit de mult si nimeni nu a miscat un deget pentru a remedia problema. Bãtrînii satului spun cã, înainte de ‘89, a trecut prin comunã unul din descendentii familiei, colonelul Radu Strîmbeanu, stabilit acum prin Oltenia. Acesta dorise sã vadã locurile de care poate numai auzise sau în care copilãrise si ce a rãmas din ceea ce cîndva a fost conacul strãbunicilor sãi. Dar a plecat dezamãgit de cele vãzute si la Tupilati nu se mai stie nimic de el. ÃŽn virtutea legii privind retrocedarea bunurilor conficate de comunisti în perioada 1945 -1989, mostenitorii familiei Strîmbeanu au revendicat ceea ce a mai rãmas din vechile imobile si pãmîntul aferent. Conacul din Tupilati a fost construit de cãtre familia marelui logofãt Stefan Catargiu în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Ansamblul de clãdiri are o suprafatã de 10.400 metri pãtrati si cuprinde pe lîngã conacul propriu-zis si o serie de dependinte, respectiv locuinte pentru îngrijitori, grajduri, beciuri si hambare. Conacul era înconjurat dupã modelul fortificatiilor marilor resedinte feudale, de un zid din piatrã nefasonatã cu turnuri circulare de apãrare la colturi. Localnicii atribuie atît turnurile de la colturile zidului de piatrã împrejmuitor, cît si stejarul secular de lîngã conac perioadei de domnie a lui Stefan cel Mare. Conacul si dependintele fac parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreunã cu Biserica Sfintii Voievozi, care se aflã în acelasi sat, fiind ctitoritã în 1811 de boierul Stefan Catargiu, mare logofãt si caimacam al Principatului Moldovei. Dupa venirea comunistilor la putere, în anul 1948, conacul a fost expropriat de stat si transformat în sediu de cooperativã agricolã de productie. A fost folosit multi ani, fãrã sã fie întretinut. Nemaifiind îngrijit, imobilul a început sã se degradeze. Acum, monumentul istoric poate fi considerat o epavã în adevãratul sens al cuvîntului.
|
Autentificare
