„Zestrea“ printului Cantacuzino, la Roman
Primarul Leoreanu a precizat cã va continua demersurile pentru obtinerea mostenirii printului Cantacuzino-Pascanu • el acuzã un „non-combat“ al instantelor de judecatã • acesta s-a referit la conacul „Costisa“, la terenuri si la celelalte bunuri rãmase mostenire de la printul amintit • averea acestuia a fost apreciatã la mai multe milioane de euro • Primarul Laurentiu Dan Leoreanu a precizat cã vor fi continuate demersurile pentru intrarea în posesia averii lui Cantacuzino-Pascanu, care cu „limbã de moarte“ a donat-o primãriei „comunei Roman“. „Am constatat, din 2006 si pînã acum cã, dupã ce o perioadã lucrurile au stat bine, în favoarea noastrã, de ceva timp au început sã fie puse frîne si am constatat si un fel de non-combat în instantã si nu-mi explic de ce. Nu putem sã renuntãm la aceastã fabuloasã mostenire care ar însemna mult pentru viitorul municipiului Roman si de aceea vor fi continuate toate demersurile legale. Am auzit cã la conacul de la Costisa au fost închiriate spatii pentru diferite activitãti. Nu mã deranjeazã acest lucru, însã ar fi mai bine dacã am intra în posesia acestuia si a celorlalte bunuri“, a declarat primarul Leoreanu. Reamintim faptul cã Primãria Roman, conform documentelor prezentate de avocatul Nicusor Stanciu, ar fi singura mostenitoare a printului Constantin Cantacuzino Pascanu, care pe 15 martie 1927, în baza unui testament olograf, a lãsat întreaga avere municipalitãtii orasului de la malurile Moldovei. „Prin cercetãri minutioase în arhivele judetelor Iasi, Vaslui, Botosani, Bucuresti, Brasov, am încercat sã intru în posesia documentelor care sã ateste averea printului, care a murit la Paris, dar a fost adus în tarã si îngropat în Roman. Cert este cã printul a avut o avere uriasã, fiind la un moment dat, prin anii 1920, al patrulea om din România ca nivel al bogãtiei“, mai sustinea avocatul Stanciu. Acesta a predat Primãriei Roman copii dupã actele de proprietate ale conacului de la Costisa, judetul Neamt, unde familia Cantacuzino a avut si 480 hectare de pãmînt, constînd în teren agricol, pãsuni, pãduri, fînete, iazuri. O altã proprietate asupra cãreia existã documente este cea de la Dumesti, Iasi, unde au fost revendicate 430 de hectare teren si la Ierbiceni, pentru 75 hectare de pãdure. Avocatul romascan a mai prezentat acte pentru douã imobile situate în Bucuresti, pe strada Lebedei si strada Cameliei Nr. 21, mentionate în Decretul 92, din aprilie 1950, prin care regimul comunist a dispus confiscarea. Avocatul Stanciu a mai fãcut referire si la conturi bancare în Franta si Elvetia, bijuterii confiscate de Banca Nationalã a României, parte dintre acestea fãcute cadou de Nicolae Ceausescu lui Tito, fostul presedinte al Iugoslaviei. ÃŽn Roman, printul Cantacuzino a mai detinut un imobil pe strada Lahovari (astãzi Libertãtii), confiscat si demolat, pe terenul respectiv gãsindu-se în prezent Casa de Culturã. Printul Cantacuzino, care a trãit mai mult la Paris, a fost unul din cei mai generosi latifundiari români, care a fãcut în timpul vietii nenumãrate acte de caritate. Liceul de Fete din Roman «Sturza Cantacuzino» (corpul B al Colegiului National «Roman-Vodã» - n.r.) a fost donat încã din timpul vietii municipalitãtii romascane. ÃŽn acest moment încã se fac demersuri pe cale civilã pentru obtinerea proprietãtii imobilelor ce au apartinut printului, cei implicati apreciind cã valoarea averii este de ordinul milioanelor de euro.
END
|