„Sabia de 3.500 de ani este unicĂŁ“

• declaratia apartine profesorului Dumitru IonitĂŁ, un cunoscut istoric nemtean si arheolog pasionat • ĂŽn ceea ce priveste valoarea obiectului, istoricul spune cĂŁ este greu sĂŁ faci o evaluare ĂŽn bani, ĂŽnsĂŁ dacĂŁ ar face-o, suma ar fi undeva ĂŽn jur de 10.000 de euro •

Dumitru IonitĂŁ, cunoscut istoric nemtean si pasionat de arheologie, care de peste 20 de ani colindĂŁ tĂŽrgurile Moldovei pentru a salva de la distrugere obiecte deosebit de importante pentru istoria noastrĂŁ, are propria pĂŁrere ĂŽn povestea sabiei de 3.500 de ani, descoperitĂŁ la Piatra Soimului. Profesorul IonitĂŁ, care este doctor ĂŽn istorie si filosofie, afirmĂŁ cĂŁ aceasta este unicat, iar valoarea sa este incomensurabilĂŁ. Totusi, spune istoricul, dacĂŁ ar fi sĂŁ o evaluezi ĂŽn bani, valoarea ar fi undeva ĂŽn jurul sumei de 10.000 de euro, cu mult mai mult decĂŽt au evaluat-o specialistii muzeografi. „Sabia de bronz, descoperitĂŁ la Piatra Soimului, poate fi una de ritual, dar poate fi si una de luptĂŁ. Încovoierea sa se poate datora nu numai ritualului, ci si lovirii sale ĂŽn mod premeditat, ĂŽn luptĂŁ, sau ĂŽn urma ciocnirii cu un corp dur. Sabia ĂŽn sine este un unicat, nu numai ĂŽn Moldova, Transilvania, dar si ĂŽn centrul si sud-estul Europei. Este unicat ca si mod de conservare, realizare.
Are o esteticĂŁ, ĂŽnmĂŁnusare atipicĂŁ, ceea ce mai existĂŁ la noi ĂŽn România si anume la Apa-Satu Mare, respectiv la Oradea care, desi apartin epociii bronzului mijlociu (sec. XVI-IX), fiind contemporane ca executie tehnicĂŁ, mĂŁiestria executiei se distanteazĂŁ enorm. Cea de la Piatra Soimului poate fi o piesĂŁ de referintĂŁ, sau emblematicĂŁ a epocii bronzului din arealul central si estic european. În privinta evaluĂŁrii sale, efectuatĂŁ de persoane angajate a unor muzee, institutii ce apartin Ministerului Culturii, institutii «sĂŁrace», si faptul cĂŁ existĂŁ o ofertĂŁ modicĂŁ la unison al acestora, este explicabil. Cu toate acestea si, revenind cu picioarele pe pĂŁmĂŽntul românesc, aceasta ar costa cel putin 10.000 de euro. CĂŁ s-a oferit 3.000 de euro pe sabia Boiu, sau alta achizitionatĂŁ de Muzeul Brukhental cu 1.800 lei, nu are relevantĂŁ, pentru cĂŁ nici unul dintre obiecte nu se poate compara cu cea de la Piatra Soimului“, este de pĂŁrere profesorul IonitĂŁ.
CĂŽt priveste gestul lui Constantin Dogaru de a preda sabia autoritĂŁtilor, gest care avea sĂŁ-i aducĂŁ si un dosar penal, profesorul IonitĂŁ a fost si mai categoric. „Descoperirea domnului Constantin Dogaru constituie un act de mĂŽndrie cultural civicĂŁ. Acesta a oferit sabia spre achizitie unei institutii asezĂŁmĂŽnt cultural. Totusi, suma cerutĂŁ de el, un milion de euro, este ĂŽntr-adevĂŁr fabuloasĂŁ. Trebuie apreciat faptul cĂŁ a oferit acest obiect Complexului Muzeal Judeten Neamt si nu unor traficanti de obiecte de artĂŁ, care puteau sĂŁ-i piardĂŁ urma si niciodatĂŁ sĂŁ mai fie recuperatĂŁ. CĂŁ actul cultural civic s-a repercutat asupra descoperitorului ei, acesta fiind deferit organelor de anchetĂŁ, este o altĂŁ problemĂŁ de care suferĂŁ societatea româneascĂŁ si aratĂŁ modul ĂŽn care sĂŽnt recompensati adevĂŁratii români. Iar acest domn Dogaru este, probabil, unul dintre miile de oameni onesti. Putea sĂŁ fie intervievat, lĂŁudat, recompensat, nu numai financiar. Ar fi trebuit ca autoritĂŁtile sĂŁ-i fi acordat o diplomĂŁ, sĂŁ fi organizat o expozitie itinerantĂŁ cu ea, alĂŁturi de alte piese valoroase aflate ĂŽn custodia Complexului Muzeal. Ce au fĂŁcut si fac autorĂŁttile? Inocularea angoasei fatĂŁ de aceste descoperiri si pierderea unor bunuri de valoare de patrumoniu inestimabile“, a declarat Dumitru IonitĂŁ.

„Protestez fatĂŁ de distrugerea sitului de la Vadu RĂŁu“

Pasionat de istoria românilor, profesorul IonitĂŁ si-a dedicat ani din viatĂŁ activitĂŁtii de cercetare. A luat la pas Valea Bistritei si are la activ descoperiri remarcante. Recent, profesorul a constatat cĂŁ situl de la Vadu RĂŁu a avut de suferit din pricina unor excavatii. În semn de protest fatĂŁ de cele ĂŽntĂŽmplate, istoricul este decis sĂŁ se retragĂŁ definitiv din activitatea stiintificĂŁ si publicisticĂŁ. „În cursul lunii octombrie 2009, ca urmare a unor excavatii ce au avut loc ĂŽn punctul numit Vadu RĂŁu, din localitatea Farcasa, prin construirea-amenajarea unui drum sĂŁtesc, limitrof VĂŁii Bistritei, a fost descoperit un sanctuar megalitic. Initial, sanctuarul avea o formĂŁ semicircularĂŁ si era alcĂŁtuit din patru intrĂŁri din piatrĂŁ, fiecare intrare fiind alcĂŁtuitĂŁ din 3 mari blocuri din piatrĂŁ: doi piloni avĂŽnd o ĂŽnĂŁltime de 3,5 m, peste care era suprapusĂŁ tot o piatrĂŁ, relativ identicĂŁ cu pilonii. Distanta dintre acestia era de circa 3 metri, grosimea pilonilor, respectiv pĂŁlĂŁria acestora avĂŽnd o grosime de circa 70 de centimetri. Un asemenea pilon, cĂŁciula, cĂŽntĂŁreste fiecare cĂŽteva zeci de tone. DatoritĂŁ excavatiei, ĂŽn picioare a mai rĂŁmas un singur portal si acesta relativ miscat, restul fiind doborĂŽt la pĂŁmĂŽnt. Respectivul sanctuar comportĂŁ relative similitudini cu cel de la Stonehenge(Anglia). Sanctuarul se afla la cĂŽteva zeci de metri de situl de la Vadu RĂŁu, unde au fost descoperite celebrele TĂŁblite de la Vadu RĂŁu, cu cea mai veche scriere pictograficĂŁ din lume, aici descoperindu-se atelierul confectionĂŁrii acestora, tĂŁblite ce au fost rĂŁspĂŽndite pe o vastĂŁ arie geograficĂŁ, pĂŽnĂŁ la TĂŁrtĂŁria Alba-România. Excavatia a distrus ĂŽn totalitate situl neolitic de la Vadu RĂŁu. Pe baza materialului litic, aferent descoperiririi sale -fusaiole, tĂŁblite, fragmentare, topoare etc - sanctuarul ca si TĂŁblitele dateazĂŁ din neolitic (3500-3000 ĂŽHR, si deservea, probabil, cultului solar. În semn de protest fatĂŁ de distrugerea colectiei muzeale, de furtul unor piese cu valoare de patronomiu, cĂŽt si a distrugerii sitului de la Vadu RĂŁu, mĂŁ retrag definitiv din activitatea stiintificĂŁ si publicisticĂŁ, si multe as mai fi avut de spus“, a declarat profesorul. Acesta a mai spus cĂŁ, ĂŽn curĂŽnd, pe „wilkipedia Dumitru IonitĂŁ“ va publica picturile rupestre de la RarĂŁu cu scene printre care figureazĂŁ si paleoastronauti (figuri schematizate avĂŽnd o ĂŽnĂŁltime de circa 1-1,20 metri cu capul sub formĂŁ rombicĂŁ).
END