 SCENARII DE NECONCEPUT
• harta riscurilor aratã cã cea mai mare catastrofã ar putea fi provocatã de un accident la barajul de la Bicaz • au fost luate în calcul trei ipoteze, iar în oricare dintre ele cetãtenii din localitãtãtile aflate în aval, nu ar avea nici o sansã de supravietuire • specialistii spun cã probabilitatea unui incident major la baraj este extrem de scãzutã • 14 imobile sînt incluse în categoria celor cu grad de risc I, II si III în caz de cutremur • un accident la Azochim ar afecta toate localitãtile limitrofe • Catastrofele naturale sînt evenimente greu de prevãzut. Inundatiile, cutremurele sau alunecãrile de teren sînt doar cîteva dintre evenimentele care de-a lungul timpului au creat mari probleme. Nici judetul nostru nu a fost ocolit de astfel de dezastre însã, din fericire, numãrul victimelor a fost redus. Cum este destul de dificil sã prevezi o catastrofã naturalã, autoritãtile nu au de fãcut decît sã se punã la punct, pe baza unor scenarii ipotetice, cu privire la modul în care vor actiona în cazul unei catastrofe naturale. Astfel, la nivelul judetului Neamt, cel mai mare risc este cel de inundatii. ÃŽn urma unui studiu, efectuat de cãtre specialisti de la Institutul de Studii si Proiectãri Hidroenergetice Bucuresti, ipotezele de calcul pentru stabilirea zonelor inundabile în caz de avariere sau debite în regim natural catastrofal au fost fixate dupã cum urmeazã: aparitia unor debite catastrofale, producerea unor avarii medii si Avarierea gravã a barajelor sau digurilor amenajãrilor hidrotehnice. Pentru barajul Izvorul Muntelui s-au presupus trei ipoteze, respectiv o avariere a barajului pe 25% din înãltime (24,4 m) si 25% din lãtime (50 m); avariere pe 50% din înãltime (48,9 m) si 50% din lãtime (100 m); avariere pe 75% din înãltime (73,3 m) si 75% din lãtime(150 m).
Valul urias
În opinia specialistilor, unda maximã de inundatii care poate produce avaria în lant a celorlalte baraje din aval pe rîurile Bistrita si Siret, ar fi produsã de avarierea Barajului Izvorul Muntelui. Astfel, în ipoteza unei catrastofe la acumularea de la Bicaz, cu bresã de 75% pe lãtime si înãltime, unda ar parcurge distanta de 260,7 km, pînã la confluenta cu Dunãrea, în 12 ore. La Pîngãrati, valul ar ajunge în 19 secunde, la Vaduri, în 24 de secunde, la Bîtca Doamnei în 32 de secunde, la Captarea Piatra Neamt (fosta Reconstructia) în 36 de secunde, iar pe teritoriul Bacãului, la Racova în 96 de secunde, la Gîrleni în 107 secunde, la Lilieci în aproximativ 126 secunde, la CHE Bacãu în 147 secunde, la Galbeni în 177 secunde, la Rãcãciuni în 217 secunde, la Beresti în 274 secunde, la Cãlimãnesti, judetul Vrancea, în 362 secunde. Calculul ipotetic pentru înãltimea valului produs, la 75% avariere, este estimat la 60 de metri în aval de Barajul Izvorul Muntelui. Ar urma ca înãltimea undei de viiturã sã scadã treptat, ajungînd la Pîngãrati - 28 m, la Vaduri - 31 m, la Bîtca Doamnei -19,5 m, la Reconstructia - 19,8 m, la Racova - 9,7 m, la Gîrleni-9,6 m, de la Lilieci pînã la Baza de agrement Bacãu aproximativ 8,3 m, la Galbeni - 6,2 m, la Rãcãciuni si Beresti - 6,6 m, la Cãlimãnesti - 12,4 m, iar la confluenta cu Dunãrea - 5,42 m. Calculele celor de la ISPH aratã cã pe teritoriul judetului nostru, mai multe localitãti ar putea fi inundate în urma avarierii barajului. În ipoteza în care barajul ar fi avariat pe 50% din înãltime si lãtime, atunci înãltimea undei va scãdea cu 1-14 m în diverse amplasamente, iar dacã avarierea ar fi pe 25 %, unda ar scãdea cu 1 - 34 de metri.
Barajul de la Bicaz, o constructie solidã
Autoritãtile sînt de pãrere cã o eventualã avarie la barajul de la Bicaz este putin probabilã, însã studiile efectuate sînt absolut necesare. „Producerea unei avarii la Barajul Izvorul Muntelui are un grad de probabilitate extrem de scãzut. Totusi, existã studii executate de cãtre institutii specializate în acest sens, conform cãrora au fost stabilite zonele inundabile în cazul avarierii sau a deversãrii unor debite foarte mari, conform regulamentului de exploatare. Ipotezele de lucru prevãd variante diferite referitoare la gradul de avariere a barajului, propagarea undei de viiturã rezultate, viteza de deplasare, înãltimea, respectiv localitãtile care ar putea fi afectate. ÃŽn ce priveste Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã Petrodava Neamt, sîntem într-o permanentã colaborare cu institutiile care administreazã cursurile de apã si constructiile hidroenergetice. Locuitorii din judetul Neamt trebuie sã stie cã toate institutiile care au în competentã gestionarea unor astfel de situatii de urgentã sînt pregãtite sã intervinã în sprijinul lor”, a declarat colonelul Ioan Niticã, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã Neamt.
14 imobile cu bulinã rosie
Cutremurele sînt alte catastrofe naturale care ar putea afecta serios judetul. Si în acest sens se poate spune cã autoritãtile sînt pregãtite. ÃŽn acest moment se stie cîte clãdiri prezintã risc seismic ridicat, adicã sînt etichetate drept clãdiri cu „bulinã“. ÃŽn Piatra Neamt existã patru astfel de imobile, dupã cum urmeazã: Pavilion Interne-Spitalul Judetean Neamt - clasã de risc II. ÃŽn acest imobil pot fi internati pînã la 400 de pacienti; Pavilion dermato-venerice si oncologice - Spitalul Judetean - clasã de risc II (60 de paturi); Corp A si B, strada Stefan cel Mare nr. 23, detinut în folosintã gratuitã de Fundatia de ÃŽngrijiri Comunitare Piatra Neamt - clasa de risc II (120 de paturi); imobil strada Petru Rares nr. 27 C, detinut în regim de închiriere de UJ-CNSLR Frãtia - filiala Neamt, grad de risc II. Cele mai multe clãdiri cu probleme mari la capitolul sigurantã se aflã în Roman. Blocul 3, cu 154 de persoane, de pe strada Nicolae Titulescu, este încadrat la grad de risc I. Blocul 2 de pe strada Tineretului, în care locuiesc 122 de persoane, este încadrat la grad de risc III. Celelalte imobile din Roman, pe care s-a aplicat bulina, sînt situate pe strada Cuza Vodã (locuinte si spatiu comercial parter), grad de risc II; strada Stefan cel Mare nr. 249 (locuinte si sediu AJVPS), gradul II; strada Stefan cel Mare nr. 218 (locuinte si spatiu comercial parter) - grad II; strada Stefan cel Mare nr. 233 (locuinte), grad I; strada Stefan cel Mare nr. 235 (locuinte), grad I; strada Stefan cel mare nr. 220 (locuinte si spatiu comercial), grad II; strada Stefan cel Mare nr. 237 (locuinte), grad I; strada Stefan cel Mare nr. 238 (locuinte), grad de risc II.
Fostul Azochim, combinatul cu risc de accident chimic
Fostul combinat de îngrãsãminte chimice Azochim (n.r. - Ga Pro Co Chemicals SA) este singurul obiectiv din judet care gestioneazã substante chimice periculoase (amoniac, acid azotic, azotat de amoniu). Specialistii au identificat cã pot fi considerati factori de risc major depozitele de azotat de amoniu si depozitul de amoniac, iar riscurile cu efecte în afara amplasamentului ar fi accidentul chimic major si explozia. Un accident chimic ar putea fi cauzat de distrugerea rezervorului sau de o fisurã în peretele acestuia. În urma producerii unui astfel de incident, ar avea loc o emisie de amoniac. Aerul înconjurãtor ar fi antrenat rapid în evaporarea amoniacului lichid, ceea ce ar duce la o rãcire semnificativã a amestecului aer-gaz si la formarea unui nor dens. Cei care au fãcut acest studiu sînt de pãrere cã în cazul unei astfel de ipoteze raza letalã, determinatã prin studiul de risc, se aproximeazã a fi la 1 km, iar cea de contaminare de 4 km. Un alt factor de risc major îl reprezintã depozitele de azotat de amoniu, datoritã posibilitãtii producerii de explozii si degajarea unei mari cantitãti de oxizi de azot, a cãror efecte se multiplicã cu efectele produse de norul de amoniac rezultat ca urmare a distrugerii tancului. Raza letalã, datã de suflul exploziei, determinatã prin studiul de risc se aproximeazã a fi la 1,3 km, iar cea de contaminare de 7,5 km. Ar mai fi de spus cã amoniacul este o substantã periculoasã care, în concentratii mari, provoacã sufocarea celor expusi. Oxizii de azot sînt toxici si provoacã decesul prin asfixiere.
Revãrsarea Siretului, pagube imense
Cea mai mare catastrofã ce le-a fost dat nemtenilor s-o trãiascã în ultimii 50 de ani, dacã nu mai mult, a fost revãrsarea Siretului din vara lui 2008. Apele au înghitit la propriu comunele Ion Creangã, Horia, Gãdinti, Sagna, Tãmãseni, Doljesti si o parte din cartierul Nicolae Bãlcescu, din Roman. De pe 25 iulie 2008, cîteva zile au însemnat pentru zeci de mii de oameni clipe de încordare extremã, de luptã cu „fluviul de deznãdejde“ care le-a luat agoniseala de-o viatã, le-a nãruit gospodãriile, fãcîndu-le una cu nãmolul adus de apã si înecîndu-le animalele. N-au fost victime umane, dar pentru a reflecta dimensiunea dezastrului amintim doar cã Siretul, de la un debit de circa 100 mc/s a ajuns în timpul revãrsãrii la peste 2.000 mc/s. ÃŽn cifre, inundatiile de pe Valea Siretului au dus la evacuarea a 9.433 de persoane, aproximativ 2.400 de case si anexe au fost afectate în diferite stadii, 631 de locuinte au fost propuse pentru reconstructie, pagubele fiind evaluate la 765 de miliarde vechi. Afectate au mai fost diguri, apãrãri de maluri, drumuri (132,605 km), 111 poduri, podete si traversãri pietonale, 1.268 de fîntîni, 1.650 de hectare cu diverse culturi iar 795 de animale s-au înecat sau au dispãrut.
Cronologie
25 iulie 2008 - Cod rosu - Comunele de pe Valea Siretului erau în mare pericol, anuntîndu-se cea mai mare viiturã urmare a precipitatiilor abundente din nordul tãrii si Ucraina.
26 - 27 iulie - Încep evacuãrile - Sãmbãtã seara, 26 iulie, 2.471 de persoane erau evacuate din localitãtile amintite. La Sagna au loc incidente, 64 de localnici refuzãnd sã plece din case. A fost nevoie de interventia jandarmilor. Se consolideazã digul de la Rãchiteni (care asigura protectia a cinci comune) cu 25.000 de saci, la care s-au folosit 750 de tone de nisip si 320 de tone de pãmînt. Duminicã au loc alte evacuãri dupã ce un dig se rupe la Mircesti, judetul Iasi. Pentru luni, prognozele anuntau un debit 2.000 metri cubi pe secundã.
Noaptea de 27/28 iulie - Dezastrul - Siretul inundã sase comune, cifra oamenilor evacuati fiind de circa 10.000. Satele sînt lãsate pradã apelor. E-On opreste alimentarea cu energie din motive de securitate.
29 iulie - Aterizeazã Bãsescu - Siretul inundã satele Adjudeni, Tãmãseni si cartierul Nicolae Bãlcescu, din Roman. Presedintele Bãsescu ateriza în jurul orei 13.30, cu elicopterul, la Tãmãseni, exact cînd era în plinã desfãsurare actiunea de salvare a persoanelor rãmase în zone periculoase. Sfãtuieste oamenii revoltati sã se întoarcã acasã atunci cînd le spun autoritãtile si promite sprijin.
31 iulie 2008 - Siretul se potoleste - Apele încep sã se retragã si sinistratii realizeazã dimensiunea dezastrului.
|
Autentificare
