 Falimentul personal este manã cereascã
• Senatul a adoptat proiectul legii falimentului personal, dar ultimul cuvînt îl are Camera Deputatilor • bancherii cred cã legea nu este oportunã • cel care-si asumã falimentul si se declarã insovabil poate scãpa de un sfert din datorie • ultima statisticã a BNR aratã cã, la începutul de martie, nemtenii aveau restante la credite de 1.400 miliarde de lei vechi • Legea falimentului personal este la un pas de realitate dupã ce Senatul si-a dat acordul asupra proiectului. Camera Deputatilor este totusi forul decizional si ar putea respinge la fel cum poate da ok-ul pentru proiect, în egalã mãsurã. ÃŽn acest moment bancherii sînt destul de nemultumiti de noile prevederi apreciind la unison cã legea nu este oportunã, iar dacã se va aproba, primul si cel mai devastator efect ar fi scumpirea creditelor, în special a celor ipotecare. Dupã ce criza a lãsat urme adînci în buzunarele nemtenilor si a dus la vale creditarea, recent aceasta a intrat într-un usor proces de relansare. Numai la perspectiva cã falimentul personal ar deveni lege bancherii încearcã sã tragã un semnal de alarmã asupra consecintelor. Acestia au apreciat cã prin noile norme tot cei bun-platnici vor scoate bani din buzunar, în timp ce aceia care au deja restante la bãnci se vor prevala de noile norme pentru a plãti cît mai putin. Consecinta ar fi cã se vor scumpi creditele, atît la propriu cît si la figurat, bãncile vor fi mult mai prevãzãtoare decît acum, iar cei care vor reusi sã obtinã un împrumut vor putea fi numãrati pe degete. Din aceastã perspectivã noile norme nu ar fi tocmai bune. Proiectul de lege prevede instituirea unor proceduri de insolventã si faliment pentru persoanele fizice, asemãnãtoare celor pentru firme, prin care debitorul poate obtine o anumitã protectie si chiar stergerea partialã a datoriilor, în cazul în care bunurile lui nu sînt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Practic cei care nu-si mai pot acoperi ratele la bãnci si sînt supraîndatorati se pot adresa instantei de judecatã care-i declarã insolvabili. Debitorul de bunã-credintã (notiunea nu este clar definitã de lege si rãmîne la latitudinea instantei sã stabileascã cine e asa si cine nu) se va prezenta la judecãtor cu un plan. Prin acesta se obligã sã achite chiar si prin platã anticipatã, un minim de 75% din valoarea totalã a creantelor acceptate în lista creditorilor. ÃŽn aceste conditii va beneficia de închiderea anticipatã a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si evidente publice a consecintelor juridice ale insolventei. Deci, dacã achitã 3/4 din împrumut debitorul scapã si de restul plãtilor si de eticheta falimentului. De aici vine spaima bancherilor care se tem cã pot pierde cîte 25% de la fiecare împrumutat care devine falimentar. „Deocamdatã normele nu au devenit lege, drept pentru care nu are rost sã ne pronuntãm. Aplicarea depinde foarte mult de contextul economic actual, am mai depus si noi niste amendamente si este posibil ca lucrurile sã se schimbe, fiind greu sã faci previziuni. Pe de altã parte, bãncile îsi iau niste precautii cînd acordã împrumuturi. Numai dacã proiectul devine lege se poate discuta despre impact“, a declarat un bancher nemtean care a dorit sã-si pãstreze anonimatul.
BNR: nemtenii au restante la bãnci de 1.400 miliarde de lei vechi
Toate aceste discutii pleacã tot de la initiativa bãncilor care în urmã cu cîtiva ani au acordat credite cu ambele mîini. Cã s-au numit cu buletinul, de consum, de nevoi personale sau ipotecare aproape cã nu a existat persoanã care nu putea accede la un împrumut. Pe fondul unei situatii economice bune si salarii stabile, multi au luat credite. Unii s-au îndatorat cumpãtat, altii, mai mult decît puteau duce. Ultima statisticã a BNR aratã cã la începutul lunii martie nemtenii aveau restante la credite de 140 milioane lei ron adicã 1.400 de miliarde de lei vechi. Debitele sînt în crestere, deoarece la începutul anului în curs populatia si firmele la un loc datorau sistemului bancar circa 120 milioane de lei noi (1.200 miliarde vechi). Pe 24 martie 2010 BNR a publica statistica cu comportamentul financiar al nemtenilor la finele lunii trecute. Finele lui februarie i-a prins pe nemteni cu împrumuturi în lei de 1,227 milioane lei (12.270 miliarde vechi). Din total, 1,123 milioane lei sînt credite curente iar 103 milioane (în crestere, luna anterioarã fiind numai 98 milioane) sînt restante la platã. ÃŽmprumuturile firmelor sînt de circa 630 milioane lei, iar populatia are 593 milioane noi. „Grosul“ de 560 milioane sînt credite de consum, 13,7 milioane sînt bani împrumutati pentru case, iar restul pentru alte nevoi. Simultan, totalul creditelor în valutã este de 1,168 milioane ron (11.680 miliarde lei vechi). Restantele la platã sînt cam la o treime fatã de creditele în lei, 37 milioane (în crestere fatã de finele lui ianuarie cînd restantele erau de 33,7 milioane noi), iar creditele curente sînt de 1,131 milioane ron. Firmele au luat numai 421 milioane, iar persoanele fizice s-au îndatorat aproape dublu fatã de mediul de afaceri, cu 746 milioane. La fel ca si la creditele în lei cea mai mare parte, 496 milioane noi sînt credite de consum, si 228 milioane au fost împrumutati pentru o casã.
Rezervele sînt foarte mici
În aceste conditii putini sînt cei care reusesc sã mai punã un ban deoparte, drept pentru care depozitele sînt cu mult mai putin consistente decît creditele. La finele lunii februarie 2010 disponibilitãtile la vedere ale nemtenilor, în lei, se cifrau la 332 milioane lei ron, în usoarã crestere fatã de luna ianuarie. Agentii economici au în bãnci conturi mai mici de 93 milioane de lei, iar populatia are economii de circa 230 milioane lei noi. Altii au preferat sã facã economii în valutã si au acum în bãnci 164 milioane de lei noi (mai putin ca luna trecutã). Cea mai mare parte din aceste economii, 140 milioane de lei, erau în conturile persoanelor fizice, în timp ce agentii economici aveau valutã în depozite bancare de numai 23,6 milioane lei noi.
|
Autentificare
