Campionii vietii lor
• aproape 70 de copii de la scolile speciale din judet s-au „înfruntat“ ieri în sala de sport a Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi“ într-o competitie de baschet • unii dintre ei au intrat pentru prima datã într-o salã, dar abia au asteptat sã se întîlneascã din nou cu colegii pe care nu-i vãzuserã de un an • „Bucuria lor este sãrbãtoarea noastrã“, a spus Georgeta Tãnase, profesoarã la Centrul Incluziv „Alexandru Rosca“ •
70 de copii, elevi ai scolilor speciale din judet, s-au întîlnit ieri la Piatra Neamt pentru a se bucura de o întîlnire într-o salã de sport. Organizatorii le-au pregãtit probe legate de baschet: aruncarea la tintã, dribling în linie dreaptã si aruncarea la cos. Mai grele sau mai usoare, etapele de concurs au fost parcurse cu zîmbetul pe buze. Li s-a explicat ce au de fãcut, iar ei, cu ochii mari si urechile „larg deschise“, au fost atenti la fiecare cuvînt al celui care a coordonat activitatea. Toti priveau apoi cu încredere spre „tinte“, iar cînd reuseau sã puncteze fericirea li se citea pe figuri. Fiecare punct însemna un succes, iar încurajãrile colegilor îi rãsplãteau îndeajuns. S-a strigat pe rînd intrarea în probe. Venind la linia de start, copiii luau mingea în mînã si încercau sã termine proba repede. Si bine. „Doamna profesoarã eu le-am dat pe toate. Vã multumesc pentru cã m-ati ajutat“, au sunat vorbele uneia dintre fetitele de la Centrul Incluziv „Alexandru Rosca“ spre profesoara Georgeta Tãnase, iar aceasta i-a rãspuns zîmbind, a mîngîiat-o pe crestet si a lãsat-o sã fugã la colegi pentru a face în continuare galerie. „Sînt de 30 de ani în acest domeniu si momentele astea sînt cele mai frumoase, cînd vine cîte unul si îti multumeste“, s-a destãinuit cadrul didactic. Profesoara i-a atras pe copiii ei spre gimnasticã, iar acest sport este iubit la „Rosca“. O aratã patru bãieti: Cãtãlin, Mãdãlin, Stefan si Valer, poreclit „Ruster“. Toti încearcã sã execute exercitii acrobatice si, cînd vine vorba cã trebuie sã îi mai si pozeze cineva, sînt în al nouãlea cer. Brenda abia leagã cîteva cuvinte. ÃŽti explicã prin semne cã îi place la salã, pentru cã se joacã, pentru cã zîmbeste, pentru cã s-a întîlnit cu alti copii. Vrea sã fie cea mai bunã. Multumeste oricui printr-o îmbrãtisare de care se bucurã foarte mult. De la Tîrgu Neamt, Vasile Chiperi a recunoscut cã nu stie pe nimeni din lumea baschetului, dar cã numele „Ghitã Muresan“ l-a auzit la stirile sportive. „Ne-am antrenat pentru a fi cei mai buni. Nu avem salã. Cînd a fost vremea frumoasã am aruncat cu mingea la cos la panoul din curtea scolii. Dacã plouã s-a terminat cu baschetul“, povesteste Vasile, care nu a putut vedea complet semifinalele Ligii Campionilor la fotbal pentru cã programul nu i-a permis si a trebuit sã meargã la somn.
„Le sînt profesor de sport, îi învãt românã, facem educatie sexualã“
Unii stiu si de Toni Alexe, un baschetbalist român mort în urma unui accident, si de Nadia Comãneci. Majoritatea îti pot povesti de Mutu, Chivu sau Hagi. Constantin Alexandrei, din Roman, terminã gimnaziul si se pregãteste sã meargã la Scoala de Arte si Meserii de la Stefan cel Mare. Deseneazã, picteazã, joacã tenis de masã si face gimnasticã, îi place baschetul si joacã sah. Nu stie ce directie sã îsi aleagã în viitor, dar preferã un film la TV decît stiri si sã joace fotbal cu prietenii. Peste toatã gasca de copii de gimnaziu si de scoalã generalã se vedea în salã echipa de la Scoala de Arte si Meserii Stefan cel Mare. Sînt liceeni, unii trecuti chiar de vîrsta majoratului. Grupul este condus de profesoara Andra Ecaterina Tudor. „Cînd am ajuns prima datã acolo, acum doi ani, m-am speriat. Am apelat însã la vorbã, la prietenie si la respect si mi s-a rãspuns la fel. Plus cã ei sînt egalii mei. Asa am ajuns sã nu-mi iasã din vorbã. Acolo, dacã îi tratezi de sus ai pierdut «rãzboiul» si nu-l vei mai echilibra niciodatã. Nu ajunge sã am o relatie cu ei numai cînd sîntem la ore. Le sînt profesor de sport, îi învãt românã, facem educatie sexualã si tot ce se poate pentru ca ei sã învete cît mai multe“, a povestit „Doamna Cati“. Asa i se spune printre elevi, care au numai cuvinte de laudã la adresa ei. Cristian Stan, de 19 ani, liderul grupului si al internatului de la Stefan cel Mare, o respectã pentru cã este «om». „Am învãtat multe de la ea. Am vãzut-o cã e pentru noi. E complet diferitã fatã de alti profesori care nu mai încap de ei. Sã mai aibã loc si de noi...“, zice cel care a învãtat croitorie si s-ar angaja ca tîmplar. „Nu am rãbdare la croitorie“, recunoaste Cristi.
Cine a cîstigat probele amintite mai sus? Toti participantii.
|
Autentificare
