Bir pe fundu’ sacului

• austeritatea atinge cote alarmante • se anuntĂŁ plafonarea indemnizatiei de crestere a copilului • ĂŽn plus, se vor impozita dobĂŽnzile bancare • si tichetele de masĂŁ vor fi vĂŁmuite de stat •

Dupã ani întregi de risipã cu bani publici, executivul încearcã sã adune averea acordatã cu mîneci largi si celor care nu aveau nevoie. Numai cã de aceastã datã guvernantii nu iau de la cei pe care i-au cadorisit cu avantaje, stimulente si sporuri care depãseau cu mult salariul de bazã. Economiile se vor face de la cei sãraci. Banii aruncati pe fereastrã ani de zile ar trebui sã se adune din nou în visteria statului si nu vor veni cu lopata, asa cum au plecat, ci în sume foarte mici care, cel mai probabil nu vor aduce în final efectul scontat. Desi în urmã cu numai cîteva zile presedintele Bãsescu a anuntat ca nu va umbla la indemnizatiile pentru copii, pe zi ce trece ies la ivealã toate promisiunile fãcute în fata reprezentantilor FMI, pentru obtinerea celei de-a cincea transe a împrumutului. Una din acestea constã în plafonarea indemnizatiei de crestere a copilului. Deocamdatã nu este nici o mãsurã care sã impunã acest lucru, dar se pare cã se va renunta la procentul de 85% din veniturile beneficiarului, ca bazã de calcul si se va trece la o sumã fixã. În ultimul ceas s-a constatat cã în aceastã directie pleacã prea multi bani, astfel încît acest drept ar putea fi plafonat, cel mai probabil conform vechii reglementãri. Pînã la începutul anului trecut mamele beneficiau de un concediu plãtit timp de doi ani de la nasterea copilului, sau trei ani în cazul copilului cu handicap. Fiecare femeie care lucrase 12 luni înainte de a naste primea dreptul în sumã de 800 de lei, din care 600 era indemnizatia de crestere a copilului si 200 de lei era alocatia minorului pînã la doi ani. Mizînd pe o prosperitate formalã, Guvernul a schimbat reglementarea de la 1 ianuarie 2009, cînd a stabilit ca aceastã indemnizatie sã fie 85% din veniturile salariale cu conditia ca dreptul sã nu fie mai mare de 4.000 de lei noi (40 milioane de lei vechi). Evident cã toatã lumea a uzat de beneficiu, si chiar în judetul Neamt erau cîteva mame care încasau maximul de 4.000 de lei lunar, timp de 24 de luni. Statisticile oficiale nu mai sînt defalcate, pe drepturi, ci includ la un loc alocatiile familiale complementare, alocatiile de sustinere pentru familiile monoparentale, alocatiile pentru nou-nãscuti, precum si alocatiile lunare de plasament, indemnizatiile de crestere a copilului si stimulentele în cazul în care mamele se întorc la muncã mai repede de doi ani. La începutul lunii aprilie 2010 în judetul Neamt erau 135.842 de astfel de beneficiari. Lunar acestia primeau de la stat 12 milioane de lei noi, adicã 120 miliarde de lei vechi. În ultimul timp au fost sincope la platã si nu mai departe de luna martie 2010 au fost întîrzieri la plata drepturilor pentru un numãr de circa 25.000 de beneficiari nemteni.

Bonurile de masĂŁ nu vor mai fi o facilitate

Si asta nu e singura veste proastĂŁ deoarece este posibil sĂŁ se impoziteze si dobĂŽnzile bancare. Aceasta nu este nicidecum o premierĂŁ pentru cĂŁ statul a mai recurs la astfel de metode si timp de cĂŽtiva ani consecutivi cei care reuseau sĂŁ punĂŁ ceva bani deoparte nu se alegeau cu ĂŽntreaga dobĂŽndĂŁ de la bancĂŁ. Asta deoarece se impozitau aceste cĂŽstiguri cu 16%. Practic birul se aplica strict pe sumele cu titlu de dobĂŽndĂŁ. AdicĂŁ ĂŽn cazul unui depozit pentru care dobĂŽnda era de 10 lei ron, cel care se cĂŁznea sĂŁ punĂŁ ceva deoparte pleca acasĂŁ doar cu 8,4 lei, deoarece 1,6 lei ĂŽi lua statul, iar titularul depozitului ĂŽi vedea numai pe hĂŽrtie. De la 1 ianuarie 2009 aceastĂŁ prevedere a fost eliminatĂŁ si nimeni nu a mai datorat impozit la dobĂŽnzile bancare. Si, probabil, curĂŽnd se va reveni asupra acestei mĂŁsuri si nimeni nu garanteazĂŁ cĂŁ birul va fi tot 16% si nu mai mare. Una peste alta am putea pierde si beneficiul tichetelor de masĂŁ. Acesta este un drept care, cel putin pĂŽnĂŁ acum nu s-a impozitat, o facilitate pentru salariatii celor care nu aveau datorii la stat. Evident cĂŁ ĂŽn mediul privat nu toti au reusit sĂŁ dea bonuri la angajati, ĂŽn schimb acestea au venit regulat, ca pensia, la marea majoritate a functionarilor publici. Se intentioneazĂŁ impozitarea acestor bonuri, astfel ĂŽncĂŽt nu mai este nici o afacere nici pentru angajator dar nici pentru angajati. Cei care vor acorda astfel de bonuri de acum ĂŽnainte vor plĂŁti un impozit, probabil de 16%, dacĂŁ nu cumva ceva mai mare. TotodatĂŁ se va datora impozit pe plĂŁtile compensatorii. Programatorii din domeniul IT vor pierde scutirile si veniturile lor vor fi impozitate. PensionĂŁrile anticipate vor fi ĂŽnghetate pĂŽnĂŁ la intrarea ĂŽn vigoare a legii pensiilor, iar pensiile de invaliditate se vor acorda numai pe baza unei aprobĂŁri a unor echipe de evaluare medicalĂŁ din cadrul Ministerului Muncii. Aceste mĂŁsuri vor intra ĂŽn vigoare peste mai putin de trei sĂŁptĂŁmĂŽni, de la 1 iunie 2010.