Poveste cu prostituate, politisti si jocuri mecanice

La fapt de searĂŁ, la o bere, un „amic“ de bine mi-a povestit lucruri pentru linistea tuturor locuitorilor judetului. Incredibile, aparent de domeniul fantasticului. Ideea e cam asa: habar n-aveti voi cum se fac banii ĂŽn judet, politicienii sĂŽnt mici copii cu afacerile lor, clientela politicĂŁ la fel. FurĂŁ ei furĂŁ, mai spĂŁguiesc pe ici pe colo, dar joacĂŁ la categoria usoarĂŁ. Greucenii ĂŽn afaceri sĂŽnt cei care ar trebui sĂŁ ne protejeze, politistii, zice amicul, politist si el. De aici a pornit o poveste din care vĂŁ ĂŽmpĂŁrtĂŁsesc si dumneavoastrĂŁ un scurt rezumat. Din motive de protectie, ca sĂŁ rĂŁmĂŽnem aprope de bransĂŁ, nu vom da nume, sperĂŽnd ca totul sĂŁ fie doar o poveste. Asadar: CicĂŁ ar fi fost odatĂŁ - cum s-a petrecut dintotdeauna ĂŽn respectiva institutie - de pe vremea cĂŽnd cineva era mai puternic decĂŽt gĂŁina, un barosan nu prea tare de vĂŽrtute, cĂŁruia tare mult ĂŽi plĂŁceau sĂŁrbĂŁtorile la tarĂŁ, ĂŽn zona TazlĂŁului. Si cum sĂŁrbĂŁtoarea fĂŁrĂŁ femei e ca petrecerea fĂŁrĂŁ prieteni, lua cu el pe, sĂŁ zicem, o Ana si-o Ioana, si un alt pretenar, sef si el pe la institutia ce se luptĂŁ cu bagabontii. CĂŁ munca ĂŽn patru e mai distractivĂŁ. Acum, cĂŁ se distreazĂŁ bĂŁietii, n-ar fi nimic, cĂŁ tot omul are dreptul la o destindere dupĂŁ muncĂŁ de ascultare la stĂŁpĂŽnire, da se povesteste cĂŁ gura Anei-i tare guresĂŁ, si nu se poate abtine sĂŁ povesteascĂŁ despre documente de lucru care stau aruncate printre desuuri, documente care ajung apoi la pretenarii Oanei si Ioanei, cĂŁutati de politie ca, pardon, bagabontii. Si cum la beuturĂŁ omul mai scapĂŁ cĂŽte una alte, si porumbitele dau si ele raportul mai departe, la alti bĂŁieti cu ochi de-o anumitĂŁ culoare (nu ne-am gĂŽndit deloc la... albastrul cerului); cicĂŁ s-ar fi scris o reclamatie de mai mare dragul despre ce gĂŽnguresc gugustiucii ĂŽndrĂŁgostiti. CĂŁ ei sĂŽnt mari si tari, ĂŽnvĂŽrt pe toti mahĂŁrii, cu benzi cu discutii si filme, cĂŁ iau zeciuialĂŁ de la afacerile interlopilor si cĂŁ au protecttie mare la capitalĂŁ, iar loco au grijĂŁ de un barosan politic cĂŁruia ĂŽi soptesc la ureche unde sĂŁ cumpere terenuri, ce sĂŁ construiascĂŁ, cum la cererea mahĂŁrului ĂŽi dau ĂŽmprumuturi babane pe care uitĂŁ sĂŁ le mai cearĂŁ ĂŽnapoi. Si nici barosanul nu mai dĂŁ nimic ĂŽnapoi. Iar barosanul ĂŁsta e mai bucuros decĂŽt de bani, de informatii despre alti barosani politici pe care i-ar vrea pres ĂŽn jurul lui. Si mai povestesc gugustiucii cĂŁ ar avea ca subordonat pe un „Becali“ de Neamt, care ca sofer a ĂŽnvĂŁtat tigĂŁneste si asa se descurcĂŁ de minune ĂŽn relatii de afaceri pe la Roznov, cu lideri ai conlocuitorilor cu castele. Si se mai laudĂŁ unul dintre bĂŁieti cum primeste de la un alt gugustiuc cu trese vreo 2.000 de parai europeni, lunar, ca alti gugustiuci cu grade sĂŁ poatĂŁ examina cu spaga de rigoare pe cine vrea sĂŁ nu mai fie pieton. Ca sĂŁ nu rĂŁmĂŽnĂŁ mai prejos ĂŽn fata Oanei sau Ioanei, celĂŁlalt se dĂŁ mĂŁret cu masinute de jocuri de noroc plasate ĂŽn jurul Buhusului, cu limitĂŁ de distante de la Piatra la BacĂŁu si de unde banii fraierilor se ĂŽnmultesc atĂŽt de mult cĂŁ apoi trebuiesc spĂŁlati, lucru pentru care existĂŁ alti prieteni, care au spĂŁlĂŁtorii specializate. La asemea vorbe fetele s-au dezbrĂŁcat imediat de caracter si au cerut tarife pe mĂŁsurĂŁ, sĂŁ compenseze, zic ele, timpul pierdut cam degeaba. Asta a fost, pe scurt povestea amicului, om dezamĂŁgit de sistem, cĂŁ nu poate si el sĂŁ ajungĂŁ la strugurii dulci, rĂŁmĂŽnĂŽndu-i doar boasca. DacĂŁ cele spuse sĂŽnt adevĂŁrate, atunci, vorba cronicarului: „se sparie gĂŽndul“. Si politia este doar o institutie ĂŽn care salariul este fudulia, afacerile cu interlopi sĂŽnt temelia. Noi sperĂŁm cĂŁ totul e o poveste si cĂŁ hĂŽrtiile si pozele ce circulĂŁ sĂŽnt simple fĂŁcĂŁturi. Altfel, e jale, oameni buni!