Rãzboiul cu pet-urile, reluat si-n 2010
• în prezent lupta se dã pe luciul de apã din zona barajului de la Bicaz • localnicii cred cã autoritãtile ar trebui sã se implice în initierea unui cadru legislativ în domeniu • De cîtiva ani, Bicazul se confruntã cu nedoritul fenomen al pet-urilor, acele obiecte plutitoare ce invadeazã de fiecare datã luciul de apã al Lacului de acumulare Izvoru Muntelui. Vinovati de acest adevãrat flagel se fac trãitorii localitãtilor din zona riveranã lacului si din comunele situate pe Valea Bistritei, pînã spre Vatra Dornei. ÃŽn primãvara acestui an, mai precis de la începutul lunii aprilie, bãtãlia cu perfidia „inamicului“ a fost reluatã, astfel încît, pata neagrã de pe obrazul orasului sã fie estompatã, dacã nu eradicatã, înainte ca zona sã fie cãlcatã de cãtre turisti. Actiunea se desfãsoarã si de aceastã datã sub îndrumarea lui Viorel Munteanu, seful portului cu acelasi nume, port situat pe malul drept al lacului, iar finantarea este suportatã de cãtre Hidroserv. Pentru usurarea transportului la o firma buzoianã, ce se ocupã de reciclarea pet-urilor, Viorel Munteanu a achizitionat cu doi ani în urmã o presã specialã de balotat. Dacã în 2008 au fost adunate si comercializate prin firma buzoianã 30 de tone de pet-uri, iar anul trecut 28, în acest sezon, în doar douã luni, au fost strînse 14 tone si activitatea se aflã în plinã desfãsurare. „Din nefericire, o datã cu cresterea nivelului apei, zilnic curentii transportã, dinspre coada lacului spre baraj, cantitãti mari de astfel de obiecte plutitoare. Dacã sucevenii n-o sã ia mãsuri sã le strîngã, înseamnã cã noi, aici, la Bicaz, muncim în zadar. Este adevãrat cã, pentru munca depusã luãm ceva bani, dar atît cît sã plãtim oamenii si nimic mai mult. Cu ani în urmã am fost ajutati de Primãria Bicaz si de cãtre unele firme mici din zonã, fiecare contribuind cu ce-a putut. Primãria cu un utilaj, iar patronii cu motorina necesarã transportului pe apã si pe uscat. Cheltuielile-s foarte mari. Nu ai nici un cîstig. Numai cã nu poti rãmîne indiferent la o astfel de plagã, ce afecteazã pînã la urmã imaginea zonei si implicit desfãsurarea turismului. Mai nou, circulã zvonul cã Mediul încaseazã o taxã de la producãtorii de ambalaj din plastic si chiar de la firmele distribuitoare. Ar trebui ca acesti bani sã se regãseascã în proiectele de ecologizare. Pentru cã revin cu o problemã mai veche. Pînã nu se iau mãsuri ferme de cãtre administratiile locale ale comunitãtilor din zonã si pînã nu se creazã un cadru legislativ privind eradicarea acestui flagel o sã vorbim mult si bine si n-o sã facem nimic“, a declarat Viorel Munteanu. Cã turismul este afectat, ne-a confirmat-o si administratia societãtii Moldoturism. „Din nefericire, noi trebuie sã suportãm reprosul turistilor strãini si chiar români, care, cînd vãd aceste pet-uri, rãmînînd surprinsi de ceea ce se petrece pe luciul de apã agresat peste poate de invazia obiectelor plutitoare. Eu consider cã, pînã nu se vor lua mãsuri de stãvilire a pet-urilor la gurile de vãrsare a Bistritei si Bistricioarei în lac, problema nu va fi rezolvatã. ÃŽnsã trebuie luatã o decizie la nivel judetean“, a afirmat Thomas Abraham, patronul firmei Moldoturism. Ieri, fiind sãrbãtoare, se actiona cu forte reduse, asta însemnînd doar doi oameni si douã ambarcatiuni.
|