Lungul drum spre scoalĂŁ

• 1.730 de km este distanta strĂŁbĂŁtutĂŁ de fiecare elev de la Ciurea, ca sĂŁ ajungĂŁ la scoalĂŁ, la PĂŽncesti • ĂŽn aceastĂŁ situatie sĂŽnt 22 de copii de gimnaziu, care zilnic merg cinci kilometri dus si cinci ĂŽntors, prin pĂŁdure • atĂŽt elevii cĂŽt si conducerea Scolii PĂŽncesti sperĂŁ ca ĂŽn toamnĂŁ sĂŁ primeascĂŁ un microbuz care sĂŁ transporte copiii dintr-un sat ĂŽn altul, la scoalĂŁ •

Cei 22 de elevi de clase gimnaziale din satul Ciurea ar putea fi medaliati la sfĂŽrsit de an scolar si declarati adevĂŁrati maratonisti, dat fiind faptul cĂŁ pentru a urma cursurile ĂŽn 2009-2010 fiecare a strĂŁbĂŁtut cĂŽte 1.730 de kilometri, fĂŁrĂŁ a mai pune distanta din centrul satului, unde se adunĂŁ, pĂŽnĂŁ la casa fiecĂŁruia. Deplasarea dintr-un sat ĂŽn altul nu e una usoarĂŁ, avĂŽnd ĂŽn vedere cĂŁ drumul dintre Ciurea, unde copiii ĂŽsi au domiciliu, si pĂŽnĂŁ la PĂŽncesti, unde e unitatea de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt, se face prin pĂŁdure, pe un traseu caracterizat tot un deal si-o vale adĂŽncĂŁ. Distanta dintre sate pe aceastĂŁ scurtĂŁturĂŁ, cu vegetatie forestierĂŁ, e de cinci kilometri. DacĂŁ ar fi sĂŁ circule „mai civilizat“, ĂŽn sensul de a bate pasul pe drum pietruit, pe care masinile ĂŽl pot strĂŁbate numai dacĂŁ nu a plouat, pentru cĂŁ altfel rĂŁmĂŽn ĂŽmpotmolite ĂŽn glod, copiii ar avea de mers cu un kilometru ĂŽn plus, lucru care nu le convine, avĂŽnd ĂŽn vedere cĂŁ si asa pleacĂŁ dimineata cu noaptea ĂŽn cap pentru a ajunge la ore. Uneori, alĂŁturi de ei merge si secretara SĂŽrghie de la Scoala PĂŽncesti. Cum ĂŽnsĂŁ programul ei ĂŽncepe mai devreme decĂŽt cel al elevilor, de cele mai multe ori o ia singurĂŁ la picior. AtĂŽt ea cĂŽt si elevii sustin cĂŁ au ĂŽnvins de multĂŁ vreme teama de jivine de prin pĂŁdure sau grija cĂŁ ar putea sĂŁ le iasĂŁ vreun descreierat ĂŽn cale. Cunosc fiecare copac de pe poteca strĂŁbĂŁtutĂŁ ĂŽn fiecare zi lucrĂŁtoare a sĂŁptĂŁmĂŽnii, stiu cum e pĂŁdurea de cĂŽnd dau primii muguri si ĂŽncep pĂŁsĂŁrile a cĂŽnta, dar si cum aratĂŁ atunci cĂŽnd nĂŁmetii sĂŽnt pĂŽn’ la brĂŽu. Celor sortiti sĂŁ depunĂŁ un efort fizic substantial pentru a ajunge la ore sperĂŁ ca din toamnĂŁ sĂŁ li se repartizeze un microbuz scolar din cele sase despre care se aude cĂŁ ar ajunge ĂŽn judet. „Ne vin de la Ciurea 22 de elevi si, culmea, ĂŽn cazul lor nu se pune problema absentelor. Vin toti, se asteaptĂŁ unul pe altul la pornire si merg ĂŽn grup dintr-un sat ĂŽn altul. Cei care terminĂŁ acum clasa a VIII-a sĂŽnt cei mai antrenati, pentru cĂŁ fac asta de patru ani. Scoala de la Ciurea a fost desfiintatĂŁ prin 2000-2001. O vreme a existat un microbuz, dar de cinci ani elevii de gimnaziu sĂŽnt nevoiti sĂŁ facĂŁ aceastĂŁ navetĂŁ de cinci kilometri prin pĂŁdure. Vin pe potecĂŁ pentru cĂŁ dacĂŁ ar alege sĂŁ meargĂŁ pe drumul comunal, vai de el atunci cĂŽnd plouĂŁ, pentru cĂŁ este asa de prost ĂŽncĂŽt masinile nu ĂŽl pot strĂŁbate, ar trebui sĂŁ mai facĂŁ un kilometru. Iarna aceasta a fost foarte grea, dar chiar si asa, n-a lipsit unul de la cursuri. StrĂŁbat dealurile si vĂŁile, mergĂŽnd ĂŽn sir indian. Avem si noi ĂŽntelegere fatĂŁ de ei si nu le cerem sĂŁ care manualele ĂŽn spate. Ar fi culmea sĂŁ avem pretentia ca un copil de clasa a V-a, sĂŁ tĂŽrĂŽie sase manuale care ĂŽi sĂŽnt necesare la ore. Aduc româna si matematica. SĂŽnt suficiente astea douĂŁ“, a declarat profesor Constantin Chelariu, directorul Scolii PĂŽncesti.

Spaima de clasa a V-a

Fiecare ĂŽnceput de an scolar ĂŽnseamnĂŁ o mare grijĂŁ pentru pĂŁrintii elevilor de la Ciurea, care intrĂŁ ĂŽn clasa a V-a. Conducerea Scolii PĂŽncesti sustine cĂŁ acestia se plĂŽng de fiecare datĂŁ pentru cĂŁ sĂŽnt nevoiti sĂŁ ĂŽsi trimitĂŁ copiii de 11-12 ani la o distantĂŁ destul de mare, ĂŽn conditii greu de strĂŁbĂŁtut. În ciuda acestor plĂŽngeri, problema ĂŽncĂŁ nu s-a rezolvat, dar cei din zonĂŁ ĂŽncĂŁ mai au speranta rezolvĂŁrii lor. „Evident este o spaimĂŁ atĂŽt pentru copii cĂŽt si pentru pĂŁrintii lor, trecerea de la clasa a IV-a la a V-a, pentru cĂŁ se modificĂŁ radical conditiile de studiu. PĂŁrintii sĂŽnt ĂŽndreptĂŁtiti sĂŁ ĂŽsi facĂŁ griji legate de transportul copiilor. Din toamnĂŁ, ne vor veni de la Ciurea 25 de elevi la clasele V-VIII. Orice copil are dreptul la educatie. Noi, ca dascĂŁli, ĂŽncercĂŁm sĂŁ avem pe cĂŽt posibil grijĂŁ de ei. Vin uneori uzi de pe drum, plini de zĂŁpadĂŁ, si ĂŽi lĂŁsĂŁm sĂŁ se usuce, sĂŁ se ĂŽncĂŁlzeascĂŁ... E de admirat cĂŁ nu se ĂŽnregistreazĂŁ abandon scolar la Ciurea, chiar dacĂŁ au de fĂŁcut o navetĂŁ asa de mare. Si ei nu sĂŽnt singurii copii fortati sĂŁ parcurgĂŁ astfel de distante. Primim la PĂŽncesti si copiii din satul Holm, cincisprezece la numĂŁr, si care din toamnĂŁ vor fi si mai multi. Ei strĂŁbat patru kilometri dus si patru ĂŽntors, dar vin pe drum drept, chiar dacĂŁ este pietruit, ca orice drum de tarĂŁ“, a mai declarat directorul Chelariu. Beneficiind de serviciile unei firme de transport, au scĂŁpat de naveta la picior elevii din satele Patricheni si TĂŁlpĂŁlĂŁi, care sĂŽnt arondati aceleiasi scoli coordonatoare, de la PĂŽncesti. DupĂŁ desfiintarea Scolii Ciurea, pret de vreo patru ani elevii aveau un microbuz scolar care ĂŽi aducea la scoalĂŁ. Din pĂŁcate, dupĂŁ zeci de reparatii, renumitul ARO scolar n-a mai putut fi repus pe roti, astfel cĂŁ elevii au fost obligati sĂŁ se descurce cu propriile picioare pentru a ajunge la scoalĂŁ, la PĂŽncesti.

Valori care dau fiori

Anul scolar care dã sã se termine a avut 173 de zile lucrãtoare, adicã 35 de sãptãmîni, de pe 14 septembrie 2009 pînã pe 11 iunie 2010. Calculînd cu exigentã distanta strãbãtutã de fiecare copil, se obtin 1.730 de kilometri în total, per cap de elev. Cum au bãtut poteca 22 de copii, în total se fac 38.060 de kilometri, pret de un an scolar. În anul scolar viitor, cînd vor veni de la Ciurea 25 de elevi, distanta parcursã de pe 13 septembrie si pînã în iunie 2011 va fi de 43.250 de km. Calculînd cît bate pasul un copil din Ciurea care terminã gimnaziul la Pîncesti, rezultatul este spectaculos: 6.920 de kilometri, în patru ani. Sînt cifre care dau fiori, demne de a fi puse în portofoliile atletilor de performantã. Partea bunã în toatã aceastã poveste, dacã se poate spune asa, este cã bugetul local al comunei Pîncesti nu este grevat de unele cheltuieli, pentru cã dacã ar exista un microbuz scolar, atunci contravaloarea combustibilului consumat si întretinerea mijlocului de transport ar cãdea în sarcina primãriei.