Manifest pentru mîncarea cerbului
• mai multi pietreni deplîng starea cãprioarelor din parcul zoo si vor sã le ducã iarbã cositã din oras • primãria sustine cã animalele primesc suficiente cereale si pîine cu cereale • „Iarba cositã de pe domeniul public nu este folositã ca hranã pentru animale deoarece este toxicã“, spun cei de la primãrie •
„Grãdina zoologicã este într-o stare jalnicã“, spune un pietrean. Iar pãrerea lui este împãrtãsitã si de altii. Omul a fost recent în parcul zoo: „Cerbul si cãprioarele mor de foame. Stiu cã sesizarea ar fi trebuit sã o fac la protectia animalelor, dar sper ca în ultimul ceas sã se ia ceva mãsuri. Dacã nu, o sã mã adresez acolo. Mãcar iarba cositã în oras ar fi bunã pentru aceste animale“, mai adaugã Ciprian. Pietreanul nu este singurul care vine cu aceastã idee la reprezentantii municipalitãtii. „Am asistat la o adevãratã bãtãlie între cãpriori pentru niste crengute ce le-am aruncat peste gard. Oare nu ar fi bine sã fie dusã iarba cositã dintre blocuri la grãdina zoo? Acele cãprioare si acele pãsãri cred cã ar fi bucuroase sã primeascã o masã verde si proaspãtã“, spune o pietreancã.
Oficialii pietreni spun cã animalele din parcul zoo sînt bine îngrijite si hrãnite corespunzãtor. Au fost si pe vremea cît erau în curtea societãtii Urban, sînt si în vremurile actuale, cînd le poartã de grijã societatea Perla Invest, care le-a preluat de cîteva sãptãmîni. „Societatea Perla Invest, care a preluat de curînd în administrare parcul zoologic, are personal specializat pentru acest domeniu. Animalele sînt hrãnite cu cereale, pîine cu cereale, nutret cu amestec de grãunte, speciale pentru animale. Li se dau legume, fructe si iarbã curatã, nepoluatã. Iar în custi le este schimbat periodic asternutul cu fîn proaspãt. Iarba cositã de pe domeniul public nu este folositã ca hranã pentru animale, deoarece este toxicã. Contine gaze de esapament, particule de motorinã sau benzinã, dejectii ale animalelor comunitare si ale proprietarilor, pãmînt“, a declarat Ludmila Armasu, de la serviciul Comunicare al primãriei. Cheltuielile lunare cu hrana si întretinerea animalelor din parcul zoo se învîrt pe la 15.000 de lei. Anul trecut, cînd încã mai erau leul si lupul se duceau peste 180.000 de lei anual pe mîncare si întretinere. ÃŽntre timp, leul a luat calea Africii, iar lupul a ajuns la altã grãdinã zoo. Au rãmas pe loc ursii, care au beneficiat de îmbunãtãtirea conditiilor de trai, cerbul si cãprioarele, cîtiva fazani, pãuni si porumbei, cãrora li s-au adus vecini noi niste broaste testoase, un raton, un cal, cîtiva ponei si chiar un catîr. Grãdina zoologicã din Piatra Neamt aniverseazã anul acesta 106 ani de la momentul cînd si-a deschis portile. ÃŽntinsã pe mai bine de un hectar, grãdina adãposteste cîteva zeci de animale si, în ciuda greutãtilor, municipalitatea se strãduieste sã o mentinã pe linia de plutire. Asta pentru cã e conditionatã de legendarul Nicu Albu: la vremea cînd a donat parcul zoo, primarul Albu a prevãzut în act obligativitatea de a fi mentinutã destinatia. Dacã s-ar schimba destinatia terenului, primãria ar pierde orice drept asupra lui.
END
|