Piatra Neamt, trei zile capitala muzicii clasice
„Vacante Muzicale la Piatra Neamt“ - Editia a XXXIX-a
• anul acesta s-a dovedit a fi, pînã acum, nefericit • contextul Vacantelor e departe de a fi unul propice muzicii • optimismul organizatorilor e încurajator • si asta conteazã • oamenii au nevoie, chiar si pentru o clipã, sã uite chipul hîd al realitãtii românesti • Universitatea de Artã ieseanã îsi onoreazã traditia • Vacantele ar putea constitui, chiar si în acest nefericit context, o lectie de normalitate • Pentru cã...
Pentru cã încet-încet ne depãrtãm de conditia noastrã; pentru cã noi însine nu ne mai întelegem; pentru cã, în ciuda sperantelor noastre, orizontul asteptãrii pare cã e tot mai departe; pentru cã lumea din jurul nostru a devenit o junglã; pentru cã exercitiul supravietuirii ne umple tot timpul; pentru cã, de la zi la zi, cerul e tot mai posomorît si pedepsele divine sînt tot mai dese; pentru cã am fost deturnati de la rosturile noastre firesti; pentru cã, în aste vremuri cumplite, unii vor sã facã profit pe seama celor nãpãstuiti; pentru cã avem curajul, unii dintre noi, sã ne mai împotrivim; pentru cã nu ne amintim sã mai fi trãit asa ceva; pentru cã impostura e astãzi meserie si, inevitabil, brãtarã de aur; pentru cã scara valorilor e coruptã; pentru cã cinismul a ajuns de-a dreptul voluptate; pentru cã banul a devenit din mod de platã valoare în sine; pentru cã fiecare trãieste cãtãrat pe spinarea celuilalt; pentru cã habar nu avem cine e omul de lîngã noi; pentru cã nu mai stim sã discernem; pentru cã nu mai stim sã visãm; pentru cã plouã într-una si apele s-au rãzvrãtit din nou; pentru cã prea multe lacrimi bîntuie ochii românilor; pentru cã l-am supãrat pe Dumnezeu care, se pare si-a întors fata de la noi; pentru cã peste toate astea mai existã, din fericire, muzica. Pentru cã... Dumnezeu a uitat sã ne-o confiste.
Unora le plac... provocãrile
Cei care se mai ocupã încã de rosturile firesti ale vietii spiritului, dincolo de patimile cotidiene, nãdãjduiesc întru mai bine. Cel putin asa a reiesit în urma întîlnirii cu „boardul“ (savuros acest termen; la modã, precum FMI-ul!) Vacantelor. Directorul Centrului pentru Culturã si Arte „Carmen Saeculare“, Dana Macsim, în ciuda vitregiilor, e optimistã:
„Pentru mine, acest festival este o mare provocare. ÃŽn afara faptului cã e mai mare decît mine cu vreo doi ani (festivalul, n.r.), este pentru prima datã cînd coordonez o asemenea manifestare de amploare si sper ca, cel putin din punct de vedere organizatoric, lucrurile sã decurgã foarte bine. Sper sã fie o editie nu atît de austeritate cît una de succes, în ciuda tuturor problemelor pe care le-am avut si a emotiilor, pentru cã pînã în ultima clipã n-am stiut dacã acest festival se va mai tine. Au fost niste fluctuatii în ceea ce priveste atît data la care va debuta cît si legate de durata lui. Si dacã initial a fost gîndit pentru o sãptãmînã, am fost nevoiti sã-l restrîngem. Sper, sau mai bine zis, sînt convinsã cã din acest motiv nu va suferi calitatea lui. Vor fi trei zile condensate, trei zile în care sper ca Piatra Neamt sã fie capitala muzicii clasice“.
La rîndul lui, în calitate de reprezentant al principalului finantator, vicepresedintele Consiliului Judetean Neamt, Valerian Percã, si-a pus mari sperante în editia de la... anul; si în Divinitate: „Vreau sã vã spun cã planurile noastre pentru anul acesta au fost destul de ambitioase, intentionînd sã facem o editie de exceptie. Conditiile de acum sînt, din pãcate, destul de vitrege. N-am vrut sã renuntãm la acest festival si, mai mult decît atît, n-am vrut sã întrerupem continuitatea unei traditii. Dacã am reusit sã marcãm evenimentul la Roman, ne-am fi dorit sã facem acest lucru si la Tîrgu Neamt, cu atît mai mult cu cît putea fi integrat în Zilele Cetãtii. Din pãcate, asta e situatia de acum. Ne punem mari sperante ca la anul, la editia cu numãrul 40, sã putem construi o manifestare demnã de traditia ei. Trebuie ca aceastã manifestare sã dãinuie, pentru cã este un lucru deosebit pentru orasul Piatra Neamt. Si ne punem mari sperante în editia de anul viitor. Dumnezeu sã ne ajute!“
Boala muzicii
Înainte de toate, Presedintele editiei de anul acesta a Vacantelor, prof. dr. Teodore Coresi, a tinut sã-si exprime regretul si sã motiveze absenta unui numãr mai mare de cursanti din vestul Europei, prin faptul cã în Occident anul universitar se terminã dupã 15 iulie. În acest sens a sugerat ca la editiile urmãtoare, perioada desfãsurãrii sã fie alta. La propunere a aderat si prof. Carmen-Daniela Gililov din Germania care, mai în glumã mai în serios, a afirmat cã ea personal si studentii care o însotesc se aflã în... concediu medical. Fãrã sã fie, evident, la domiciliu. Conform indicatiilor... sãnãtoase ale Guvernului român, de bunã seamã Deutsche Polizei o asteaptã la usã!!! Cu legea (românã) în mînã. Dacã nu se întîmplã asa, înseamnã cã acolo densitatea idiotilor e mai micã. Neîndoios.
În altã ordine de idei, nu putem trece peste faptul cã sînt tot mai multe glasuri care se întreabã cum de în aceastã perioadã, cînd nu departe oameni mor si-si leapãdã bãtãtura, se mai construiesc scene. Într-adevãr, grea întrebare, dacã am fost adusi - de cãtre cine? - în aceastã posturã. E greu de rãspuns si de motivat aspiratia cãtre normalitate într-o perioadã dominatã de haos si dezorientare. Dar, de fapt, ãsta e rãspunsul: normalitatea. Care, în România nu mai are acoperire. Si nu din vina noastrã.
Aniversare în Copou
Participarea de anul acesta a Universitãtii de Arte „George Enescu“ Iasi la Festivalul muzical din cadrul „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“ stã sub semnul unei mari aniversãri: 150 de ani de învãtãmînt artistic modern la Iasi. ÃŽn acest context, Rectorul institutiei, prof. univ. dr. Viorel Munteanu, a precizat: „Universitatea are un statut special, în acelasi timp, onorant si încãrcat de rãspundere: ea adunã, sub acelasi blazon, artele muzicii, plasticii si teatrului. Si e firesc sã fie asa într-o institutie legatarã, pãstrãtoare si continuatoare lucidã a unei traditii care legitimeazã o întreagã spiritualitate nationalã. Aici, în Iasi, personalitãti decisive - de la Eduard Caudella si George Enescu pînã la Ion Baciu, de la Nicolae Tonitza si Ion Irimescu pînã la Ion Neagoe, de la Gheorghe Asachi, Matei Millo, Vasile Alecsandri pînã la Mihai Codreanu si Agatha Bîrsescu, elitã a lumii artistice românesti - au lucrat, cu har si dãruire, pentru sporirea avutiei noastre de frumos, adicã de noblete a sufletului. Prezentul scolii iesene de învãtãmînt artistic superior este unul care priveste în viitor. Iar viitorul înseamnã cunoastere reciprocã si colaborare. Sîntem convinsi cã valorile noastre nationale se cuvin stiute si pretuite de lumea artisticã internationalã, dupã cum fenomenul artistic la scarã mondialã reprezintã fundalul si suportul pentru armonizarea cãutãrilor noastre cu cele ale lumii“. Asa cum ne-a obisnuit deja, si de aceastã datã Universitatea de Arte „George Enescu“ Iasi, prin reprezentantii ei îndatoritori si de valoare vor prezenta astãzi, de la ora 16, în sala Teatrului Tineretului, un program sustinut de violonistul Anton Diaconu si chitaristul Daniel Dragomirescu, de Cvartetul de chitare „Alhambra“, alcãtuit din Marius Tîmpãu, Ilie Zugrav, Cezar Lefter si Daniel Dragomirescu si de Cvartetul de coarde „Giocoso“ (Laurentiu Busnea, Teofil Iustinian Todicã, Adrian Stanciu si Alexandru Florin Spãtãrelu). Manifestarea de la Teatrul Tineretului va fi întregitã de Recitalul de canto al Anastasiei Buruian, binecunoscutã publicului pietrean si de Recitalul claselor de mãiestrie - canto si pian, conduse de maestrul Theodore Coresi, si de cãtre prof. Carmen-Daniela Gililov.
De la ora 21, programul oferã manifestãrile paralele de la Piatra Neamt si Roman, cu un spectacol de balet si unul vocal-simfonic; acesta din urmã va fi reeditat, mîiine searã, la închiderea de la Piatra Neamt. Si gata! Puteti sã redeveniti ceea ce ati fost!
|
Autentificare
