Titularizarea, mult zgomot pentru bani putini
• 1.423 de candidati se luptã pentru 85 de posturi titularizabile • culmea e cã o asemenea concurentã este pentru un salariu de 600 de lei pe lunã, limita minimã de plafonare impusã de la 1 iulie • ÃŽn vremuri în care fiecare om cautã sã cîstige cît mai mult pentru a rezista cheltuielilor cotidiene, peste 1.400 de nemteni se îngrãmãdesc sã cîstige lefuri derizorii, care în cazul unora vor ajunge la cîte 600 de lei pe lunã. Este vorba despre candidatii înscrisi la concursul de titularizare, programat pentru data de 14 iulie. Si-au depus dosarele ca sã intre în aceastã competitie 1.423 de candidati, dintre care 1.005 vor participa la testare, iar 417 vor fi luati în calcul la repartizarea pe posturi beneficiind de conditiile prevãzute în cazul detasãrilor, continuitãtii, posturilor reduse sau a mediilor obtinute la concursurile de titularizare sustinute în ultimii trei ani. Pînã aici toate bune si frumoase, dar cele peste 1.400 de persoane se îngrãmãdesc pe numai 85 de posturi titularizabile. Treaba este cã dacã viitoarea lege a educatiei va prevede ca dascãlii sã fie „legati“ de unitãtile de învãtãmînt în care sînt titulari si, mai departe, de consiliile locale, care administreazã clãdirile în care functioneazã scolile, atunci siguranta locului de muncã de care se bucura aceastã categorie socialã va dispãrea. Concret, dascãlul va beneficia de serviciu cîtã vreme scoala si administratia localã au nevoie de prestatiile lui. Pînã la a intra în vigoare aceastã prevedere, cadrele didactice, odatã intrate în sistem, în baza unui concurs de titularizare, beneficiazã de serviciu chiar dacã rãmîn fãrã elevi, inspectoratul scolar fiind obligat de legislatie sã le asigure noi posturi, fie si în alte unitãti de învãtãmînt. ÃŽn aceastã varã, concursul de titularizare se va desfãsura în douã centre, la Scoala 3 Piatra Neamt (centrul 1) si la Scoala Spiru Haret (centrul 2). Ca de obicei, cea mai mare concurentã este la educatoare - disciplina limba si literatura românã si metodica predãrii activitãtilor instructiv-educative în grãdinita de copii - 143 de candidati. Urmeazã învãtãtorii, înscrisi la disciplina limba si literatura românã si metodica predãrii limbii si literaturii române, institutori/ învãtãtori, unde sînt 127 de candidati. La educatie fizicã sînt 135 de profesori interesati de posturi, iar la limba si literatura românã, 108. Si la matematicã sînt multe dosare depuse - 80. Din totalul celor 1.423 de candidati, 112 sînt absolventi ai studiilor de specialitate în acest an. Avînd în vedere cã salariul unui debutant în învãtãmînt era de circa 710 lei, e destul de greu de explicat cum îsi fac calculele acesti tineri pentru a supravietui cu leafa unui dascãl. Si, din pãcate, din toamnã, dacã vor obtine posturi, nici pe acesti bani nu vor putea miza, pentru cã li se va aplica reducerea impusã de legile de austeritate. Cum guvernantii au decis cã un salariul în România, mãcar la nivel de bugetar, nu poate coborî sub 600 de lei, debutantilor din învãtãmînt nu li se va putea aplica reducerea de 25% ci un procent mai mic, cît sã ajungã cu leafa la 600 de lei pe lunã. Restul angajatilor din sistem va „beneficia“ de reduceri mai mari. Dacã salariile le vor permite, li se va tãia din ele chiar si pînã la 25%, numai sã nu se ajungã la valori de sub 600 de lei. Adicã echivalentul a cel mult o sutã douãzeci de euro, la cursul actual. Analistii zic cã s-ar putea ajunge la o paritate de sase lei pe euro, ceea ce ar face ca leafa unui debutant în învãtãmînt si a celor cu vechime relativ micã si fãrã gradul didactic I sã batã spre o sutã de euro pe lunã. ÃŽn aceste conditii, înghesuiala de la concursul de titularizare chiar e greu de explicat.
|
Autentificare
