 SUBANTREPRIZA MORTII
Un tînãr mort, îngropat sub un mal de pãmînt. Tragedia produsã în timpul unor lucrãri. Contractate de o firmã, date în subantreprizã alteia. Pînã acum acuzele legate de darea în subantreprizã vizau în principal aspecte de ordin material. Cã adicã lucrarea ar fi putut fi fãcutã pe bani mai putini. Banii fiind ai nostri sau mai bine spus ai statului. Iatã însã cã din pãcate se ajunge si la tragedii. Rationamentul e simplu: dacã firma ce a cîstigat licitatia, se presupune cu experientã si fortã materialã, ar fi efectuat ea lucrarea, ar fi luat, cel mai probabil, si mãsurile de securitate ce se impun în astfel de cazuri. Dacã lucrarea a fost datã în subantreprizã, sigur firma ce a intervenit e de fortã financiarã mai micã. Altfel ar fi mers ea la licitatie. Fortã financiarã mai micã, încasãri prezumate mai mici (cã doar firma ce a mers la licitatie nu iesea în pierdere), rezultatul: o lejeritate (sau poate jenã financiarã) în a lua mãsurile de securitate necesare. Finalul tragic: un tînãr ce si-a pierdut viata. Restul sînt calcule financiare si o subantreprizã a slãbiciunilor (sau uneori a mortii), din pãcate generalizatã în societatea româneascã.
Tragedia petrecutã vineri dupã-amiazã, pe strada Cetãtii din Piatra Neamt, cînd un mal de pãmînt s-a prãvãlit peste doi angajati ai unei firme care efectua lucrãri de canalizare, putea fi evitatã dacã erau respectate normele de securitate a muncii. Pãrerea apartine constructorilor nemteni cu experientã care spun cã este crimã curatã sã nu te asiguri atunci cînd executi astfel de lucrãri. ÃŽn mod normal, spun cunoscãtorii, seful de santier trebuia sã ia toate mãsurile pentru ca santul, adînc de 2,5 metri, sã fie asigurat. Dacã s-ar fi procedat astfel, inginerul Petru Porcusor, în vîrstã de 39 de ani, nu ar fi fost îngropat de viu sub malul de pãmînt. „Toate accidentele de acest gen, pe care le-am vãzut cu totii la televizor, s-au datorat lipsei asigurãrii peretilor santului. Asa s-a întîmplat si în cazul de pe strada Cetãtii. Responabilul lucrãrii nu a asigurat santul, iar de aici si tragedia. Atunci cînd lucrezi în astfel de conditii este obligatoriu sã-ti iei mãsuri de precautie. Peretii santului pot fi sprijiniti clasic, si anume cu dulapi din lemn, asa cum se fãcea pe vremuri sau modern. ÃŽn primul caz se construiesc niste panouri din dulapi care se aplicã pe pereti. Ulterior, panourile sînt fixate cu niste distantiere, iar malurile nu mai au nici o sansã sã se prãbuseascã. Metoda este simplã si nu costã mare lucru. De regulã, cei care au astfel de lucrãri sînt pregãtiti cu tot ce trebuie. Panourile din dulapi le folosesti dacã nu ai panouri moderne, cum se mai spune. Este vorba de niste cofraje metalice care se fixeazã foarte usor pe peretii santului. Nici nu-ti ia mult timp sã le fixezi si sînt destul de ieftine. S-ar putea spune cã este vorba de niste costuri minore. Ambele variante, fie cea cu dulapi sau gard din dulapi, sau cofraje metalice nu sãrãcesc în nici un caz o firmã de constructii. A nu-ti asigura peretii unui sant adînc de peste doi metri, înseamnã neglijentã, prostie sau lene“, a declarat, sub protectia anonimatului, un constructor nemtean. Acesta a mai precizat cã în nici un caz antreprenorul general al lucrãrii nu are vreo vinã vizavi de accidentele petrecute într-un santier, atunci cînd lucrarea a fost subcontractatã. „Atunci cînd o lucrare se dã în subantreprizã, cum se spune, antreprenorul nu are nici o vinã dacã pe santier se înregistreazã vreun accident de muncã. Trebuie spus cã înainte ca cele douã pãrti contractante sã se înteleagã asupra indicilor de calitate si cantitate, contractorul se acoperã cu hîrtii pentru a nu avea probleme pe linia protectiei muncii. Se fac contracte legale în acest sens si este normal asa, pentru cã nu poti sã rãspunzi tu pentru greselile altora. Singura treabã pe care antreprenorul general al unei lucrãri o are cu subcontractorul este pe linia calitãtii lucrãrii“, a conchis constructorul.
Pentru a avea un punct de vedere oficial si din partea firmei Pro Instal, la care cele douã victime lucrau cu carte de muncã, l-am contactat telefonic pe Iulian Balint, administratorul societãtii. Constructorul ne-a precizat cã va sta de vorbã cu noi abia în cursul sãptãmînii viitoare. La insistentele noastre, Balint a confirmat faptul cã lucrarea o primise de la societatea Drupo, antreprenorul general.
Subantreprizele predispun la moarte
Inspectoratul Teritorial de Muncã Neamt a demarat o anchetã în vederea depistãrii cauzelor care au dus la producerea accidentului mortal de la sfîrsitul sãptãmînii trecute. Desi verificãrile sînt abia la început, inspectorii de muncã sînt de pãrere cã tragedia a avut loc din neglijenta administratorului firmei care executa lucrarea respectivã. „Primele cercetãri au fost fãcute vineri, în conditii oarecum improprii avînd în vedere cã traficul în zonã nu fusese restrictionat si în jur era multime de gurã cascã. Ancheta propriu-zisã a început luni dimineatã si sperãm ca în cel mai scurt timp sã avem si primele rezultate. Din primele cercetãri reiese cã vinovat de producerea acestei tragedii este administratorul firmei care desfãsura acele lucrãri. ÃŽn conditiile în care se lucra la o adîncime de 2,55 metri, era obligatoriu sã fie asigurate malurile cu niste suporti de sprijin iar de acest lucru ar fi trebuit sã se asigure si administratorul firmei, indiferent cã a delegat sarcini altora. Putea sã impunã luarea tuturor mãsurilor de securitate si apoi sã le precizeze în fisa postului pentru fiecare sef de serviciu sau de santier. Vom continua verificãrile si vom stabili exact cine se face vinovat de acest tragic accident“, a declarat Virgil Lãpusneanu, director adjunct al ITM Neamt.
Culmea este cã acest accident are nenumãrate necunoscute si pentru inspectorii de muncã. Astfel, dacã în cazul uneia dintre victime, cea care a decedat, inginerul Petru Porcusor, situatia este relativ clarã, în cazul celeilalte victime lucrurile sînt total neclare. „Am cerut datele si am aflat cã Petru Porcusor este angajat al firmei Pro Instal dar celãlat nu este angajat al acestei firme. Patronul de la Pro Instal zice cã nu este al lui, pe muncitor încã nu l-am audiat dar cert este cã nimeni nu si-l recunoaste ca fiind angajat. Culmea este cã la locul accidentului am gãsit si un utilaj care apartine unei firme, Imrom, din Roman. Acum aud de la dumneavoastrã de firma Constrade, ceea ce ar însemna cã la locul respectiv lucrau vreo trei firme“, a mai adãugat directorul adjunct al ITM Neamt.
Marin Musat, director al Directiei Judetene de Control în Constructii Neamt, a declarat cã institutia pe care o reprezintã efectueazã doar controale periodice, în functie de cum se terminã cîte o etapã din proiect, fãrã a verifica derularea lucrãrii în timp. „Noi urmãrim cum se desfãsoarã activitatea doar din punct de vedere al calitãtii si verificãm cum se încheie etapele importante, ca de exemplu finalizarea fundatiei. Din punctul nostru de vedere, lucrarea pînã acum s-a desfãsurat normal, fãrã a avea de fãcut comentarii“, a declarat inginer Marin Musat, director al Directiei de Control în Constructii.
Primãria transmite condoleante
„Lucrarea respectivã este contractatã de cãtre societatea Consiliului Judetean - Drupo“, spune Radu Tudor, purtãtorul de cuvînt al primãriei pietrene. „Mai departe Drupo este cea care subcontracteazã prestatorilor de servicii. Primãria Piatra Neamt transmite sincere condoleante familiei inginerului Petru Porcusor, care si-a pierdut viata în nefericitul incident de vineri“, a adãugat acesta.
Municipalitatea pietreanã are relatii contractuale cu societatea Pro Instal, însã nu foarte strînse. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. A fost un contract de executie privind semnalul de intrare în Piatra Neamt, cel dinspre Roman, care a cãzut victimã unui trãsnet acum ceva vreme. Si cam atît. Nici la nivelul societãtilor municipale nu sînt prea multe lanturi. Doar Compania Municipalã de Investitii Urban a mai colaborat cu Pro Instal, pe reabilitarea termicã a blocului 148 din Mãrãtei. Dar directorul Ioan Olaru este foarte multumit de serviciile firmei. Cel putin pînã acum. „Pro Instal executã anveloparea la blocul 148 din Mãrãtei, în baza unui contract încheiat în 2009. Este una din cele 15 firme care executã lucrãri de reabilitare si pot spune cã este printre cele mai serioase. Avem patru sau cinci cu care nu am avut deloc probleme si ea este una din ele. Este serioasã în executia lucrãrii, si la calitate, si la termene, si la tot ce trebuie“, a declarat directorul CMI Urban.
(Ne)simtire de tip Monda
Radu Monda, director al Drupo Neamt, ar fi persoana cea mai în mãsurã sã lãmureascã opinia publicã despre amalgamul subcontractãrilor acestei lucrãri pe bani publici si europeni. Numai cã domnul Monda, director la o firmã a judetului, adicã a noastrã, nu vrea. De ce? Cã asa vor muschii lui. Scurt si cuprinzãtor. Am reusit o discutie extrem de scurtã, luni, 12 iulie. Dînsul spunea cã se afla la Iasi si nu avea timp de presã. Totusi a pronuntat numele „Constrade“, ca fiind una din firmele cu contract în zonã, cãreia Drupo i-ar fi încredintat lucrarea. Documentarea noastrã s-a înfundat aici, pentru cã mai departe a zis domnul Monda cã nu e treaba noastrã sã îi punem întrebãri si cã nici nu stã la dispozitia presei. Am revenit a doua zi, cã poate domnul director de firmã „de la judet“ are ceva nou de adãugat. S-a dovedit a fi la fel de ocupat si de indispus, ca sã nu spunem (ne)simtit (în sensul cã nu simte nevoia sã informeze, parol!) fatã de presã. „Lucrarea aceasta a fost una suplimentarã pentru Drupo si atîta tot. Dar eu nu am timp sã vorbesc cu dumneavoastrã! Eu nu stau la dipozitia nimãnui! Nu dau declaratii. Eu sînt pe santier si am treabã!“. Si a închis telefonul. Cã e director de firmã de la judet. Am fi vrut sã-l întrebãm ceva de bun simt:
- De ce societatea Drupo ia o lucrare de care nu are nevoie?
- Cam cît cîstigã societatea de interes judetean, în calitate de lider de contract, cînd apeleazã la subantreprenori?
- Ce e de ascuns în toatã aceastã treabã, cîtã vreme nimeni nu suflã o vorbã despre lantul de constructori - intermediari, care s-au îngrãmãdit în realizarea acelei lucrãri?
Acolo a murit un om si a murit cu zile, pentru cã nu beneficia de nici un fel de mãsurã de protectie. Ori, la valoarea lucrãrii, care e conform contractului încheiat între Primãria Piatra Neamt si societatea Drupo la data de 1 septembrie 2009, de circa 170 miliarde de lei vechi, nimeni n-ar trebui sã sufere nici mãcar o zgîrieturã. Toate aceste suspiciuni nu ar fi existat dacã domnul Radu Monda avea timp cîteva minute si pentru cei fatã de care considerã cã nu are nici o obligatie sã îi asculte. L-am întrebat pe presedintele Consiliului Judetean, Vasile Pruteanu, cum comenteazã atitudinea unui director ce conduce o societate „de la judet“ si nu i-a plãcut comportamentul acestuia. S-a angajat cã va lua legãtura cu Radu Monda, care ne va oferi informatiile solicitate. Interventia presedintelui Consiliului a demostrat cã la Drupo existã si secretarã, care a sunat sã fixeze o întîlnire... a doua zi! Probabil, sã se mai întîrzie o zi publicarea anchetei noastre.
P.S: Oare examenul foarte sever pe care l-a dat domnul Monda cînd a candidat la Drupo avea si proba de „bun simt“ fatã de locuitorii judetului, actionari directi la firma unde vremelnic si politic este?
D. MURARU; M. VASILACHE; S. TÃRNÃ; M. CONSTANTINESCU
|
Autentificare
