CĂŁldurĂŁ mare si „emulatiune“ ĂŽn legislativul bicĂŁjean

Alesii Bicazului s-au ĂŽntrunit joi, 29 iulie, pentru a trece prin filtrul analizei si dezbaterii publice nu mai putin de 11 proiecte de hotĂŁrĂŽre, privind viata social-economicĂŁ a urbei. Dintre subiectele de pe masa de studiu a legislativului si executivului, ĂŽn calitatea lor de initiatori, legiuitori si, mai apoi, de executanti ai celor cuprinse ĂŽn actele normative locale, de retinut au fost cele privind sustinerea programului Biblionet, ce va fi implementat la Biblioteca OrĂŁseneascĂŁ Bicaz pĂŽnĂŁ-n toamnĂŁ, achizitionarea a 91 de plĂŁcute indicatoare de strĂŁzi si a 211 tĂŁblite indicatoare de clĂŁdiri, repartizarea unui apartament ANL, aprobarea consumului de carburanti pentru autoturismele din dotarea PrimĂŁriei Bicaz, respectiv 125 litri/lunĂŁ, benzinĂŁ si tot pe-atĂŽtia, motorinĂŁ, aprobarea organigramei din cadrul PrimĂŁriei, precum si a unui numĂŁr de proiecte de hotĂŁrĂŽre legate de concesionarea ori vĂŽnzarea de bunuri mobile si imobile. DesfĂŁsuratĂŁ sub auspiciile unui calm desĂŁvĂŽrsit, semn cĂŁ de o bunĂŁ bucatĂŁ de vreme la Bicaz zeul Marte ĂŽsi doarme ĂŽn voie somnul postbelicos, sedinta n-a pus probleme deosebite. Doar pe ici pe colo, cĂŽte vreo nelĂŁmurire a unui consilier, dreasĂŁ grabnic prin explicatii competente de cĂŁtre primarul orasului, Constantin Catrinoiu. DacĂŁ problemele ce au ĂŽmbrĂŁcat forma proiectelor de hotĂŁrĂŽre n-au creat discutii contradictorii, ele fiind dezbĂŁtute cu responsabilitate ĂŽn sedintele pe comisii, nu acelasi lucru avea sĂŁ se petreacĂŁ la momentul ĂŽntrebĂŁrilor si interpelĂŁrilor, cĂŽnd consiliera Georgieta Gicovanu a „atacat“ starea de curĂŁtenie a orasului. „Nu este posibil ca atunci cĂŽnd ies ĂŽn stradĂŁ, oamenii sĂŁ-mi reproseze mereu cĂŁ orasul aratĂŁ urĂŽt, cĂŁ nu este curĂŁtat si ĂŽngrijit corespunzĂŁtor. Ce faceti voi acolo? V-am ales si nu se vede nimic“, a spus consiliera Gicovanu, reproducĂŽnd acuzele bicĂŁjenilor. Apoi, a atras atentia asupra faptului, cĂŁ ĂŽn chiar centrul urbei, societĂŁtile comerciale nu se implicĂŁ ĂŽn curĂŁtarea spatiului din fata magazinelor proprii sau al firmelor si cĂŁ taximetristii fac mai multĂŁ mizerie decĂŽt servicii bicĂŁjenilor. De altminteri, problemele ridicate ĂŽn sedintĂŁ pe tema curĂŁteniei au fost mult mai multe, la ele subscriind si alti consilieri. Explicatiile n-au ĂŽntĂŽrziat sĂŁ aparĂŁ si cel ce avea sĂŁ sustinĂŁ contrariul, ĂŽncercĂŽnd sĂŁ-si argumenteze spusele, a fost viceprimarul urbei, Mihai SĂŁpunaru. „Este usor sĂŁ arunci cu noroi cĂŽnd nu cunosti realitatea. Serviciul Salubritate din cadrul PrimĂŁriei mai are 13 salariati. Dintre acestia doar 6 mĂŁturĂŁ strada, restul asigurĂŽnd transportul deseurilor. GĂŽnditi-vĂŁ, cum sĂŁ reuseascĂŁ ei sĂŁ asigure curĂŁtenia ĂŽn ĂŽntreg orasul? Apoi, mai sĂŽnt cei ce tranziteazĂŁ Bicazul si care aruncĂŁ tot ce le prisoseste, fie pe stradĂŁ, fie la cosul de gunoi“, a afirmat viceprimarul, cel ce rĂŁspunde direct de gospodĂŁrirea urbei. „O altĂŁ categorie de rĂŁuvoitori este formatĂŁ din agentii economici sau chiar locuitorii localitĂŁtilor ĂŽnvecinate, care vin la Bicaz si-si descarcĂŁ sacii cu deseuri la tomberoanele din piatĂŁ sau de prin cartiere. Noi facem eforturi foarte mari, materiale si financiare, pentru transportul gunoiului. Nu-i corect“, a intervenit primarul Catrinoiu, rĂŁspunzĂŽndu-i de fapt consilierului Corneliu Banciu, care apreciase drept pozitivĂŁ actiunea vecinilor si trecĂŁtorilor. Cu una cu alta, din cele 11 proiecte supuse dezbaterii, 9 au trecut cu usurintĂŁ prin „furcile caudine“ ale sufragiului „universal“, restul de douĂŁ urmĂŽnd a face obiectul unor dezbateri ulterioare. Doar putin peste o orĂŁ a fost necesar consilierilor locali bicĂŁjeni sĂŁ punĂŁ la punct treburile obstii pe luna iulie. Semn cert cĂŁ legislativul cetĂŁtii de sub baraj se aflĂŁ ĂŽntr-o deplinĂŁ „emulatiune“ administrativĂŁ.