 Digul Bistritei, programat sã reziste vreo 40 de ani
• investitia a fost realizatã în patru luni jumãtate, a lãtit albia rîului la 150 de metri si va apãra atît groapa de gunoi, cît si sursele de apã ale pietrenilor de la Vînãtori Bistrita poate sã vinã cu pînã la 1.800 mc/s debit si tot nu va mai face necazuri pietrenilor care locuiesc în Vînãtori. Si nici nu va mai inunda groapa de gunoi a orasului, riscînd astfel sã dea peste cap managementul ecologic al deseurilor sau sursele de apã potabilã. Prin digul ridicat în zonã de primãrie, s-a asigurat atît protectia malurilor, cît si lãrgirea albiei suficient cît sã încapã o Bistritã umflatã de ploi si torenti. Proiectul a fost prezentat ieri de primãrie, dat fiind cã a ajuns la final, iar viceprimarul Dragos Chitic s-a declarat foarte multumit. „Era absolut necesar, tinînd cont de fenomenele meteo extreme care au avut loc în ultimii ani si la Piatra Neamt. Au produs inundatii inclusiv în zona la care s-a referit acest proiect. Investitia se adaugã altor proiecte cu finantare europeanã, care vor duce Piatra pe un loc fruntas în ce priveste valoarea fondurilor europene absorbite, dacã ne referim la Regiunea Nord-Est. Multumesc echipei care s-a ocupat de obtinerea finantãrii, celor care s-au ocupat de buna implementare a lui, celor patru firme care au cîstigat licitatia în asociere - TLSIT, General Construct, Moldocor si Hidroserv. S-a lucrat bine si realizarea în doar patru luni si jumãtate demonstreazã cã atunci cînd firmele se pun pe treabã pot duce la bun sfîrsit un proiect“, a declarat Dragos Chitic. Irina Vasiliu, manager de proiect din partea primãriei, a detaliat lucrãrile. Aceasta a precizat cã ideea a apãrut dupã ce acum cinci ani inundatiile au erodat puternic malul stîng al Bistritei, punînd în pericol depozitul ecologic, în constructie la acea vreme. Digul s-a impus oarecum de la sine si, odatã apãrutã posibilitatea de finantare prin mecanismele financiare puse la bãtaie de Norvegia, Islanda si Lichtenstein, s-a fãcut proiectul. S-a asigurat nu doar protectia gropii de gunoi, ci si calitatea apei furnizate în zonã, pentru cã experienta aratã cã Bistrita obisnuieste sã iasã din matcã o datã la cinci ani în zona Pietrei. De altfel, anul trecut, în iunie, taman cînd se apucaserã constructorii de dig, primele lucrãri au fost spulberate de rîu, care a venit atunci cu 1.000 mc/s debit dupã cîteva zile de ploi continue. ÃŽn iulie, firmele au fost nevoite s-o ia de la capãt, iar în octombrie au dat la gata lucrarea. Irina Vasiliu a mai spus cã materialul din interiorul digului este balastul din albie, iar aceasta a fost lãtitã acum la 150 m, ca sã-i facã destul loc apei în caz de crestere a debitului. Lungimea totalã a digului este de 1.285 m, din care 987 sînt în linie dreaptã, iar capetele sînt încastrate în maluri. Patru straturi de materiale, unele revolutionare pentru tara noastrã, asigurã protectia, etanseitatea si anti-eroziunea stãvilarului. „ÃŽnainte de proiect, depozitul era apãrat pînã la 800 mc/s debit al Bistritei. Acum merge pînã la 1.800 mc. Pînã acum, la fiecare cinci ani aveam inundatii. Sperãm ca timp de 40 de ani, cît e preconizat sã reziste acest dig, sã nu mai avem probleme“, a declarat Irina Vasiliu.
|
Autentificare
