 Braconierii au scãpat...
• politistii au gãsit pe lacul Izvorul Muntelui 17 plase de pescuit industrial, în lungime de 850 de metri • cicã pestele a fost eliberat în lac (sic!) • în urmã cu cîteva zile, aceeasi politisti au capturat alte cîteva sute de metri liniari de plase de pescuit • lacul de acumulare este înghetat doar spre coadã • Politistii de la Biroul pentru Combaterea Delictelor Silvice Neamt, împreunã cu reprezentantii AJVPS, au capturat, pe lacul Izvorul Muntelui, peste un kilometru de plase de pescuit. ÃŽn douã actiuni. Din pãcate, cei care au fãcut controlul nu au reusit sã-i identifice si pe cei care au manevrat respectivele plase, ceea ce înseamnã cã braconierii îsi vor cumpãra alte plase si îsi vor continua activitatea ilicitã. S-au se vor potoli. De frica descinderilor oamenilor legii. Ultima capturã a fost în ziua de 1 februarie, cînd s-au gãsit nu mai putin de 17 plase de pescuit industrial monofilament si fir textil, în lungime de 850 metri liniari. Setcile aveau o înãltime de 1,5 metri, iar ochiurile de 2X2 cm si 5X5 cm. ÃŽn plase a fost gãsitã cantitatea de sapte kilograme de peste, speciile plãticã, rosioarã, biban si caras. Care peste ar fi fost eliberat în apele lacului. Si o sã-l vadã pescarii cu burta-n sus, plutind pe luciul de apã zilele viitoare, deoarece se spune cã peste prins în setcile monofilament nu mai au sanse de supravietuire. Cît despre plase, acestea au fost predate AJVPS Neamt în vederea distrugerii. Aici, pãrerile sînt împãrtite, în sensul cã existã oameni ai legii, si nu numai, care spun cã plasele ar trebui predate politistilor, urmînd sã ajungã în camera cu corpuri delicte a inspectoratului. La Neamt însã, lucrurile stau altfel. „Nici nu se discutã, destinatia plaselor de pescuit folosite de braconieri trebuie sã ajungã la camera de corpuri delicte a Politiei. Nu stiu de ce se procedeazã altfel“, ne-a declarat un om al legii. Inspectorul principal Cãtãlina Bãdeanu, purtãtorul de cuvînt al IJP Neamt a lãsat sã se înteleagã cã între AJVPS si Politie existã un protocol în care se stipuleazã cã plasele ajung în curtea asociatiei vînãtorilor si pescarilor care se ocupã de distrugerea lor. „Bineînteles cã protagonistul acestei actiuni este un mare maestru de vreme ce nu s-a gãsit pestele si cã paznicul AJVPS, care rãspunde de zonã, nu a participat. Plasele nu au fost predate la camera de corpuri delicte si au fost returnate AJVPS pentru distrugere. Probabil prin... «imersie». Trecînd peste procedurile cel putin pe lîngã lege a celor care fac controale pe gestiunea altora fãrã sã solicite sprijin, de ce plasele de pescuit nu se predau spre distrugere administratorului sau de ce nu se fac comisii de casare a corpurilor delicte formate din gestionari si administratori, plus organele de cercetare? De ce este evitatã implicarea în controale si a Politiei TF, care de fapt are principalã atributie si competente pe lac. Am si rãspunsul, pe care de altfel îl stiu toti pescarii si braconierii din zona Bicaz. Un domn politist, împreunã cu locotenentii sãi au pus-o de o ciorbã de peste garnisitã cu grade de politai corupt“. Declaratia apartine unui pescar nemtean si bun cunoscãtor a ceea ce se întîmplã pe lacul Bicaz. Cum nu i-am obtinut acceptul de a-l cita, am ales sã-i protejãm identitatea. O altã actiune de control pe lac a avut loc sãptãmîna trecutã, prilej cu care s-au mai confiscat cîteva sute de metri de plase. Fãrã peste, fãrã braconieri. Si vor mai fi controale, sprerîndu-se cã braconajul pe „iazul“ Bicaz va fi stîrpit.
Pescuit la copcã, doar de la Hangu spre Poiana Largului
Spre deosebire de iarna trecutã, cînd luciul de apã al lacului de acumulare Izvorul Muntelui a înghetat bocnã, în acest sezon hibernal crusta de gheatã abia a ajuns pînã-n Hangu. Si vorbim de situatia existentã acum de la coada lacului spre baraj. Cauza acestui fenomen este motivatã de temperaturile mult mai ridicate, înregistrate pînã în prezent pe Valea Muntelui, comparativ cu media iernii trecute, desi ultimele zile din 2011 au fost geroase. Si totusi, iubitoriilor de decor hibernal, copii ori maturi, imaginea surprinsã dinspre Hangu spre Poiana Teiului, le oferã satisfactii. O datã, pentru cã cei mici îsi pot exersa patinele în voie pe patinoarul creat natural, si apoi, pentru cã pescarii la copcã îsi pot face mendrele, chiar dacã e musai sã batã drumul dinspre Bicaz spre coada lacului. Fericiti sînt si cei ce administreazã crescãtoriile de peste, nu putine la numãr, care nu se mai confruntã cu mari probleme. Si asta, pentru cã în zona Potoci lacul nu este înghetat. Bazinele plutitoare nu li se mai aflã sub gheatã, ca-n iarna trecutã, iar alimentarea pãstrãvului se face în conditii normale. La fel si supravegherea stãrii de crestere si a sãnãtãtii efectivelor piscicole, iar transportul de materiale si personal, care îndeobste se face cu barca, n-a fost necesar a fi înlocuit cu transportul pe sanie. „Iarna aceasta a fost destul de blîndã. Nu avem probleme în activitatea piscicolã. Mai este luna februarie care n-ar putea pune unele probleme, asta, dacã temperaturile se vor situa sub media anului trecut. Oricum, ce-i trecut îi bun trecut“, a declarat unul dintre piscicultorii de la Pãstrãvãria Potoci. Cît priveste latura stiintificã a fenomenului, specialistii spun cã înghetul lacului începe întotdeauna din amonte „la debusarea rîurilor Bistrita si Bistricioara“, de unde se extinde treptat în functie de durata si intensitatea temperaturilor scãzute, pînã spre baraj. ÃŽn faza maximã de înghet, asa cum s-a întîmplat iarna trecutã, podul de gheatã mãsoarã o grosime care variazã între 40 si 60 de centimetri, în zona de la coada lacului si 10 - 15 centimetri la baraj. Dezghetul se realizeazã pe etape, primele semne ivindu-se la început de martie, tot în zona din amonte, adicã la vãrsarea Bistritei în lac. Revenind la modul în care oamenii localitãtilor riverane lacului si-au adaptat de-a lungul timpului preocupãrile cotidiene la conditiile de înghet a apei, circulã în zonã tot felul de povesti, care mai de care mai interesante. Toate însã devin actualitate o datã cu înghetarea lacului. Anul acesta n-a fost sã fie. Poate la anul.
|
Autentificare
