Nu mai este cale de întoarcere în sãnãtate
• primãriile din Roznov si Bicaz pot opta pentru transformarea spitalelor fie în cãmine, fie în centre de permanentã • prefectul a aprobat lista propusã de sefii Sãnãtãtii cu centrele de permanentã • vor functiona 15-18 astfel de unitãti • 2 la Roman, 3-4 la Piatra Neamt, unul la Tîrgu Neamt, Roznov si Bicaz, iar restul în comune • Edilii din Roznov si Bicaz trebuie sã se decidã pînã la 1 aprilie în ce vor sã-si transforme spitalele pe care le au acum în administrare. Ei pot alege sã le facã centre de permanentã sau cãmine de bãtrîni dar pot opta si pentru ambele variante, în functie de cum li se pare mai avantajos atît financiar cît si din punct de vedere al nevoilor populatiei. Ministerul Sãnãtãtii si-a mai îndulcit tonul categoric prin care impunea transformarea a 71 de spitale în cãmine de bãtrîni si a emis ieri un alt ordin prin care dãdea posibilitatea administratiilor locale sã decidã în ce vor sã se metamorfozeze. Cît despre mentinerea în functiune ca spitale, ministerul a conditionat faptul cã acestea ar trebui sã treacã de acreditãrile din acest an si sã asigure minim 3 linii de gardã, ceea ce implicã medici mai multi pentru cã o astfel de linie trebuie sã asigure asistenta medicalã pentru cel putin 90 de pacienti. ÃŽn plus, anul acesta spitalele vor fi clasificate pe mai multe categorii în functie de performante, aparaturã, personal medical si complexitatea cazurilor, lucru de care depide finantarea. Spitalele mici nu au sanse sã treacã de aceste acreditãri ceea ce oricum va duce la închiderea lor. Seful DSP Neamt este rezervat în privinta sanselor autoritãtilor din Roznov si Bicaz de a-l convinge pe ministru sã pãstreze în functiune cele douã unitãti sanitare dar le promite sprijin. „Ultimele precizãri fãcute de minister permite primarilor sã aleagã ce vor sã facã cu unitãtile din subordine. Le pot face centre de permanentã, cãmine de vîrstnici ori amîndouã în acelasi timp. Primarii sînt cei care vor face demersurile la Bucuresti pentru aceste schimbãri si tot ei decid ce anume li se potriveste mai bine. Cît despre posibilitãtile de a pãstra în functiune Bicazul si Roznovul, mã îndoiesc cã existã sanse, dar noi le vom acorda tot sprijinul“, a declarat medicul Dan Morenciu. Ultimele precizãri fãcute de cãtre minister mai aratã cã autoritãtile locale trebuie sã anunte pînã la 1 aprilie ce-si doresc pentru spitalele din parohie, iar transformarea propriu zisã va debuta dupã aceastã datã si trebuie finalizatã pînã la sfîrsitul anului 2012. Cert este cã tot din aprilie aceste unitãti sanitare nu vor mai primi bani de la Casa de Asigurãri deoarece nu se vor mai încheia contracte cu ele.
Centrele de permanentã au OK-ul prefectului
Centrele de permanentã vor functiona de la 1 aprilie fãrã nici un fel
de probleme si deja s-a stabilit cã în judet vor exista 15-18 astfel de unitãti. Aceasta a fost concluzia întîlnirii de ieri a prefectului Mihai Archip cu responsabili din sãnãtatea nemteanã. Unul dintre subiectele fierbinti care macinã lumea medicalã este cel referitor la centrele de permanentã. ÃŽncã de la primele discutii purtate la nivel de minister si care repuneau pe tapet aceste centre care sã asigure non-stop asistenta medicalã, medicii de familie s-au inflamat si chiar au actionat statul în judecatã pe motiv cã este ilegal sã-i oblige sã facã gãrzi noaptea si în weekend. Guvernul si-a vãzut de treabã si pe 31 ianuarie a publicat în Monitorul Oficial o ordonantã prin care se stabileau conditiile de înfiintare a acestor centre. Termenul limitã pînã la care trebuie sã fie deschise este 1 aprilie si, ca urmare, sefii Sãnãtãtii nemtene au început sã caute spatii. „Am decis ca în judet sã înfiintãm 15-18 astfel de centre si ne-am gîndit sã facem 2 la Roman, 3-4 la Piatra Neamt, cel putin unul la Tîrgu Neamt, cîte unul la Roznov si Bicaz iar restul în diverse comune astfel încît populatia sã aibã acces facil la asistentã medicalã pe timp de noapte si la sfîrsit de sãptãmînã“, a mai afirmat Dan Morenciu, seful DSP. Legea stabilieste cã medicii care vor refuza sã lucreze în centrele de permanentã vor fi penalizati lunar cu 10% din valoarea veniturilor aferente capitatiei, adicã pentru banii pe care îi primesc pentru numãrul de pacienti înscrisi pe liste. „Organizarea centrelor de permanentã este foarte importantã pentru cetãteni. La acest interes se adaugã criteriul eficientei, astfel cã se reduce presiunea pe unitãtile spitalicesti si scad costurile“, a precizat prefectul Mihai Archip. La Roman, deja spatiile pentru centrele de permanentã au fost gãsite. Unul va fi pe strada Anton Pann, în spatiul fostului Dispensar 6, si pe Bogdan Dragos, într-o clãdire în care functioneazã douã cabinete medicale.
|
Autentificare
