„MURIM! NE DÃM FOC!“

• tiganii din strada Muncii s-au revoltat pentru cĂŁ au rĂŁmas fĂŁrĂŁ curent • au dat foc mai multor cauciucuri, sub privirile politistilor, jadarmilor si pompierilor • „Avem copii mici care ĂŽngheatĂŁ ĂŽn case, o sĂŁ le dĂŁm foc, cĂŁ asta vor toti, sĂŁ murim“, strigau femeile despletite • melodrama a atins apogeul cĂŽnd o femeie a luat cĂŽteva bastoane de la mascati, iar alta a fost dusĂŁ la spital cĂŁ i s-a fĂŁcut rĂŁu • cercul este vicios: nu au curent cĂŁ n-au plĂŁtit, ei spun cĂŁ ar plĂŁti dar nu ĂŽncheie E-On contracte cu ei pentru cĂŁ Locativ Serv n-a mai reĂŽnnoit contractele de ĂŽnchiriere pe locuinte •

Cartierul Muncii din Piatra Neamt a luat foc ieri, la propriu, dar mai mult la figurat. Sute de tigani si alti amĂŁrĂŽti cazati acolo ĂŽn locuinte de necesitate s-au rĂŁsculat pentru cĂŁ de trei zile au rĂŁmas fĂŁrĂŁ curent electric. Asta nu i-a supĂŁrat prea tare din punct de vedere termic, desi afarĂŁ erau multe grade cu minus, cĂŁ s-au descurcat cu sobe si lemne adunate din gardurile vecinilor. Cel mai tare i-a supĂŁrat cĂŁ nu le mai merg frigiderele, televizoarele si casetofoanele. DupĂŁ ce ĂŽn weekend au dat foc la douĂŁ cauciucuri de cĂŁrutĂŁ, ieri au derulat un nou episod, ĂŽn ĂŽncercarea de a sensibiliza pe cineva suficient cĂŽt sĂŁ le revinĂŁ curentul ĂŽn prize. În timp ce bĂŁrbatii erau bine dositi sub asternuturi, femeile din comunitate au fost scoase ĂŽn fatĂŁ la scandal. Despletite, cu hainele atĂŽrnĂŽnd, toate pline de deznĂŁdejde si de funingine de la anvelopele incendiate de putinii bĂŁrbati rĂŁmasi prin preajmĂŁ la supraveghere, tigĂŁncile au fĂŁcut ce-au stiut mai bine: s-au lamentat. Sub privirile deloc indulgente ale politistilor de la Municipiu, ale jandarmilor si mascatilor si, ulterior, ale pompierilor veniti sĂŁ se lupte cu focul si fumul, tigĂŁncile au dat la om pĂŽnĂŁ au fost potolite cu bastoanele. Una chiar cu cĂŽinele din dotarea mascatilor. Din toate pĂŁrtile se auzeau urlete: „Murim! Ne dĂŁm foc aici!“, „DĂŁ-te cĂŁ arunc copilul ĂŽn foc, ce sĂŁ-l mai tin sĂŁ ĂŽnghete ĂŽn casĂŁ!“, „Am muncit 14 ani si ne-au bĂŁgat aici pe toti“, „Ne-au distrus!“ sau „Vor sĂŁ moarĂŁ tiganii si de-aia ne fac asta“.

„Vrem sĂŁ plĂŁtim, dar nu ĂŽncheie nimeni contracte cu noi“

Teodor Albu spune cĂŁ are bani sĂŁ dea la luminĂŁ, dar nu vrea E-On sĂŁ-i primeascĂŁ, din lipsĂŁ de contract. „Nu avem contract cu IRE, vrem sĂŁ plĂŁtim dar pe ce bazĂŁ? Iar IRE nu ĂŽncheie contracte cu noi cĂŁ n-avem contract pe locuintĂŁ. Locativ Serv n-a mai ĂŽncheiat alte contracte cu noi, iar astea pe care le avem acum sĂŽnt expirate de trei ani. Noi ce sĂŁ facem ĂŽn cazul ĂŁsta?“, se ĂŽntreabĂŁ omul. DouĂŁ tigĂŁnci tinere vin sĂŁ-i tinĂŁ isonul. Una, Larisa FrunzĂŁ, cĂŁreia ĂŽi atĂŽrnĂŁ un copil de-un sold, se jurĂŁ cĂŁ de jumĂŁtate de an bagĂŁ siropuri si medicamente ĂŽn copil si tot nu l-a scos din rĂŁcealĂŁ. „De ce n-au venit astĂŁ varĂŁ sĂŁ taie, ne-au tĂŁiat acum, iarna? Avem copii mici. Eu ce sĂŁ fac cu copilul? Abia reusesc sĂŁ-i dau de mĂŽncare. Îl tin cu ceai, cĂŁ nici bani de lapte n-am, ĂŽi dau siropul rece. Cum sĂŁ-i treacĂŁ gĂŽtul dacĂŁ el bea rece? Uitati ce-i dau de mĂŽncare“, zice ĂŽn timp ce pune demonstrativ o farfurie cu jumĂŁri pe podea, ca sĂŁ se vadĂŁ bine la pozĂŁ. CealaltĂŁ, ospitalierĂŁ sau poate doar interesatĂŁ, ne invitĂŁ ĂŽn locuinta ei. La usĂŁ e prins un cearsaf odatĂŁ alb, tĂŁiat ĂŽn douĂŁ pe lungime ca sĂŁ intre lumina. DacĂŁ ĂŽnchide usa, ĂŽnĂŁuntru e mai beznĂŁ ca-n iad. „Cum sĂŁ trĂŁim asa? Am aprins lumĂŽnarea ca sĂŁ vĂŁd sĂŁ dau tĂŽtĂŁ copilului. Dar n-o pot tine aprinsĂŁ mereu, cĂŁ ardem ca soarecii aici“, zice fata. Are trei copii care-i umblĂŁ printre picioare, plus un sugar, de trei sĂŁptĂŁmĂŽni, pe care-l tine ĂŽntr-un maieu si-o pĂŁturĂŁ.

Lideri lipsĂŁ

În timp ce unele ĂŽsi spun povestea, afarĂŁ se dezlĂŁntuie circul. O ambulantĂŁ a plecat spre spital, purtĂŽnd o venerabilĂŁ tigancĂŁ suferindĂŁ de inimĂŁ si cu istoric de atac vascular, cĂŁreia i s-a fĂŁcut rĂŁu dupĂŁ ce, zic oamenii, a luat cĂŽteva bastoane de la oamenii legii. O alta ĂŽncĂŁ zbiarĂŁ la ei, supĂŁratĂŁ din cauza bastoanelor primite pe spinare si a cĂŽinelui cu care a fost impresionatĂŁ. Politistii ĂŽncearcĂŁ sĂŁ calmeze spiritele, nu se bucurĂŁ de prea mult succes. ToatĂŁ lumea purtĂŁtoare de uniformĂŁ stĂŁ pe margine si se uitĂŁ ca la urs. TigĂŁnimea e ĂŽn fierbere pĂŽnĂŁ cĂŽnd este ĂŽntrebatĂŁ dacĂŁ s-a dus cineva la primĂŁrie. Blocaj, liniste. Nu s-a gĂŽndit nimeni la asta. Toti asteptau sĂŁ vinĂŁ primĂŁria la ei. Încep sĂŁ-si caute liderii, seful de cartier, consilierul de la primĂŁrie, consilierul de la PrefecturĂŁ. Nu-i gĂŁsesc. „PĂŁi de ce nu ies, de ce stau ascunsi?“. Întrebarea rĂŁmĂŽne fĂŁrĂŁ rĂŁspuns, gĂŁlĂŁgia parcĂŁ nu mai e asa mare, tiganii se bucurĂŁ cĂŁ dau interviuri la televiziuni.

PrimĂŁria zice cĂŁ Locativ Serv stie

Viceprimarul Dragos Chitic spune cĂŁ E-On a oprit vineri curentul ĂŽn cartier pentru cĂŁ existau semnale de furt de curent si consumatori prea multi si fĂŁrĂŁ contract. Iar E-On s-a sesizat dupĂŁ ce acum douĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽni li s-au prĂŁjit niste instalatii. „SĂŽnt foarte multi care stau fĂŁrĂŁ forme legale acolo. Solutia este sĂŁ-si rezolve problemele cu Locativ Serv si E-On. Nu existĂŁ cĂŁ nu au putut reĂŽnnoi contractele. Cei care au vrut, au putut. Numai cĂŁ n-au vrut multi, pentru cĂŁ nu vor sĂŁ plĂŁteascĂŁ nici chirie, nici utilitĂŁti, nimic. RefuzĂŁ sĂŁ plĂŁteascĂŁ orice, desi au ajutor social, au alocatii si multi se duc cu taxiul acasĂŁ. A existat deschidere mereu din partea noastrĂŁ pentru a le asigura conditii civilizate de viatĂŁ. Din partea lor, a celor mai multi, a existat un refuz permanent de a intra ĂŽn normalitate si decentĂŁ“, a spus acesta. Întrebat fiind cum de s-a ajuns aici si de ce nu s-au luat mĂŁsuri mai devreme, Dragos Chitic a spus cĂŁ Locativ Serv stie, fiindcĂŁ administreazĂŁ locuintele. PrimĂŁria a dispus totusi angajatilor proprii de la Protectie SocialĂŁ si Politie ComunitarĂŁ sĂŁ facĂŁ verificĂŁri pe fiecare caz ĂŽn parte si sĂŁ se ia mĂŁsuri punctuale, mai ales spre folosul celor care stau cu acte si mai au si copii.

Locativ Serv zice cĂŁ nu ea

Gabriela Tomsa, directorul societĂŁtii primĂŁriei, spune cĂŁ problema de ieri din strada Muncii nu are legĂŁturĂŁ cu Locativ Serv, nemultumirea tiganilor fiind cĂŁ au fost debransati de la curent pe motiv de neplatĂŁ. Iar chestiunea contractelor pe locuinte este irelevantĂŁ ĂŽn acest context. „Contractele n-au fost reĂŽnnoite pentru cĂŁ n-au venit. Unul singur a venit la noi, atĂŽt. Si n-au venit pentru cĂŁ n-au plĂŁtit nici chirie, nici ĂŽntretinere. PĂŽnĂŁ acum le-a mers, nu i-a dat nimeni afarĂŁ, noi nu i-am cĂŁutat cĂŁ era de datoria lor sĂŁ vinĂŁ. MĂŁcar chiria s-o plĂŁteascĂŁ. MĂŁcar jumĂŁtate din chirie. Dar ei nu vor. Au fost lĂŁsati ĂŽn pace pentru cĂŁ au fost considerati problemĂŁ socialĂŁ. Noi ne-am ĂŽndreptat ĂŽmpotriva lor pe cale legalĂŁ. SĂŽnt dati ĂŽn judecatĂŁ, dosarele sĂŽnt pe rol“, spune Gabriela Tomsa. Scriptele societĂŁtii Locativ Serv aratĂŁ cĂŁ ĂŽn strada Muncii locuiesc aproape 300 de suflete. În realitate, sĂŽnt cam 1.000 de oameni.