40 DE PAHARE VS. 40 DE SFINTI

• traditia bĂŁutului peste mĂŁsurĂŁ este respectatĂŁ cu sfintenie, mai ales pe 9 martie • cĂŽrciumile au fost animate, cu multe subiecte de dezbĂŁtut „pe ordinea de zi“ • astĂŁzi, mai mult ca sigur, „se numĂŁrĂŁ mortii si rĂŁnitii“ •

„Pe 9 martie, un ins intrĂŁ ĂŽntr-un local si ĂŽi cere barmanului 40 de pahare de tĂŁrie, aranjate ĂŽn fata lui. Mirat, acesta din urmĂŁ ĂŽl avertizeazĂŁ cĂŁ este peste puterea oricui sĂŁ consume atĂŽt, ĂŽnsĂŁ, la insistente, ĂŽi oferĂŁ bĂŁutura. Clientul ĂŽi spune atunci barmanului, care devenise si mai mirat, sĂŁ ia primul si ultimul pahar si sĂŁ le verse continutul ĂŽn chiuvetĂŁ. Interzis, angajatul localului se conformeazĂŁ si priveste, uimit, cum cetĂŁteanul din fata sa soarbe tacticos din toate paharele, mai cere douĂŁ, le bea, plĂŁteste si se ridicĂŁ bine-mersi, sĂŁ plece. Barmanul ĂŽl ĂŽntreabĂŁ, atunci, respectuos, cum de a reusit asa ceva si, mai mult, de ce a insistat sĂŁ rĂŁstoarne primul si ultimul pahar. «Experienta m-a ĂŽnvĂŁtat cĂŁ ĂŽntotdeauna bĂŁutura din primul pahar mĂŁ face sĂŁ mĂŁ strĂŽmb, iar cea din ultimul sĂŁ vĂŁrs», a fost rĂŁspunsul“.
Cel mai probabil, aceastĂŁ „lectie“ nu este cunoscutĂŁ de cĂŁtre cei mai multi dintre „fruntasii“ din Roman care, ĂŽncĂŁ de ieri dimineatĂŁ, de „ziua lor“, au luat cu asalt cĂŽrciumile. Prea putin au contat marea sĂŁrbĂŁtoare religioasĂŁ a celor 40 de Mucenici Sfinti si Postul Mare, ĂŽn care sĂŽntem, ĂŽn conditiile ĂŽn care toti consumatorii stiau doar cĂŁ pe 9 martie se beau 40 sau 44 de pahare, doar e Ziua bĂŁrbatului“. De parcĂŁ marea majoritate nu ar sĂŁrbĂŁtori la fel ĂŽn fiecare zi. Cea mai mare aglomeratie a fost ĂŽn cĂŽrciumile de cartier, birturi sau crame, unde fiecare patron are clientii lui fideli, prezenti „la datorie“ ĂŽncĂŁ de la ora deschiderii. „Cam ĂŽn fiecare zi, la noi vin aceiasi oameni, cu aceleasi preferinte ĂŽn materie de bĂŁuturĂŁ. Fiecare bea cĂŽt poate sau de cĂŽti bani are, unora le mai dau «la caiet», ĂŽnsĂŁ, de regulĂŁ, pentru alcool se gĂŁsesc ĂŽntotdeauna «finante». Din cĂŽte am observat, ĂŽnsĂŁ, aceastĂŁ zi, de 9 martie, a fost asteptatĂŁ cu deosebit interes, toatĂŁ lumea stiind, doar, cĂŁ acum «se beau 40 de pahare». ParcĂŁ ar fi un fel de Anul Nou sau Paste pentru cei obisnuiti sĂŁ consume alcool. Probabil, pentru unii este singura zi din an ĂŽn care au un soi de justificare ĂŽn fata propriilor constiinte, a nevestelor sau a rudelor pentru faptul cĂŁ au bĂŁut peste mĂŁsurĂŁ. Oricum, ĂŽn ceea ce mĂŁ priveste, nu este nici o supĂŁrare, sĂŽnt obisnuit cu ei si, ĂŽn aceastĂŁ zi, ĂŽn fiecare an, fac ĂŽncasĂŁri destul de bune. Marea majoritate a clientilor mei, indiferent cĂŽt sĂŽnt de «hotĂŁrĂŽti» sĂŁ tinĂŁ traditia, oricum nu rezistĂŁ sĂŁ bea 40 de pahare, ar muri. Nici eu nu pot sĂŁ-i servesc atunci cĂŽnd vĂŁd cĂŁ sĂŽnt ĂŽn stare de ebrietate“, a povestit barmanul unui local din zona Cartierului Muncitoresc.

Vocea cĂŽrciumii

În multe dintre birturile din Roman, indiferent de zonĂŁ, ziua de ieri a fost sub semnul „libertĂŁtii de a bea“. ÎncĂŁ de dimineatĂŁ, de exemplu, prin localurile din zona Pietei Centrale era destulĂŁ animatie. La un asemenea birt, „fĂŁrĂŁ pretentii“, ĂŽncĂŁ de la usĂŁ te loveste un miros de tigĂŁri „de la rusi“, bĂŁuturĂŁ ieftinĂŁ si aer ĂŽnchis. ÎncĂŁ de la intrare, fiecĂŁrui nou client i se atrage atentia sĂŁ ĂŽnchidĂŁ bine usa, deoarece frigul de afarĂŁ este principalul dusman. Pe mese, ĂŽn ciuda gerului, predominĂŁ berea, alĂŁturi de cĂŽte un pahar cu tĂŁrie „popularĂŁ“: rom, lichior sau vodcĂŁ. 1 - 1,5 lei „suta“, 2 -2,5 lei berea, 1,5 lei „sfertul de vin“ - preturi „de crizĂŁ“. Vorba se ĂŽnfiripĂŁ repede, principalul subiect de discutie fiind meciul Sahtiorului cu AS Roma, performantele lui Lucescu, golurile brazilienilor si cam ce sanse ar avea ucrainienii ĂŽn sferturile Champions League. „DacĂŁ o sĂŁ pice cu Barcelona, e gata, cĂŁ pe ĂŁia nu-i bate nimeni. Oricum, e bun cĂŁ au ajuns si aici. Se vede cĂŁ smecherii ĂŁia de patroni au bani. Cred cĂŁ l-au umplut de «material» pe Lucescu de stĂŁ la ei. Mai mult ca sigur nu-i convine sĂŁ mai plece de acolo, ĂŽi fac ĂŁia si statuie“, este de pĂŁrere un ins ĂŽntre douĂŁ vĂŽrste, ĂŽmbrĂŁcat gros si cu o cĂŁciulĂŁ de oaie pe cap, cerĂŽnd barmanului sĂŁ dea putin mai tare televizorul, ĂŽn timp ce lua o nouĂŁ „mĂŁsurĂŁ“. Si subiectul Steaua este de actualitate, cu venirea lui CĂŽrtu pe bancĂŁ, barmanul opinĂŽnd si el, stĂŽrnind reactii adverse, cĂŁ echipa lui Becali oricum „e la vale“. „LasĂŁ dom’le cĂŁ abia acum ĂŽncepe sĂŁ joace“, primeste replica unui microbist cu alurĂŁ de pensionar, care a „combinat“ un rom si o cafea ĂŽn pahar de plastic, sĂŁ se ĂŽncĂŁlzeascĂŁ suplimentar. „Da, o sĂŁ joace cu autobaza“, primeste imediat replica. DupĂŁ alte vorbe aruncate pe tema discutiilor de la televizor, referitoare la Boc, modificarea Codului Muncii, protestele de stradĂŁ, vamesii, starea vremii, divortul lui Pepe si al lui Columbeanu si un accident cu doi preoti, unde pĂŁrerea unanimĂŁ este cĂŁ a intervenit „bĂŁtaia lui Dumnezeu“, se atinge si tema religioasĂŁ. Asta abia dupĂŁ ce un ins, probabil precupet ĂŽn piatĂŁ, comandĂŁ ĂŽnfrigurat o „caisatĂŁ“ si, mai mult ca pentru el, spune cĂŁ abia este la „al doilea pe ziua de azi“. „Mai ai 38“, ĂŽi rĂŁspunde unul dintre meseni, amintind de traditia de 9 martie. Primeste hĂŽtru replica „nu s-a terminat ziua“, cu mentiunea cĂŁ „dacĂŁ este sĂŁrbĂŁtoare, trebuie tinutĂŁ“. „Azi se mĂŁnĂŽncĂŁ si sfinti“, constatĂŁ, parcĂŁ, „microbistul“ care lĂŁuda Sahtiorul, precizĂŽnd cĂŁ lui nu prea ĂŽi trebuie, desi a fĂŁcut si nevastĂŁ-sa. „SĂŽnt scumpi tare, anul ĂŁsta, sĂŁ-i iei din comert, 10.000 fĂŁrĂŁ miere si nucĂŁ si 20.000 cu de toate. Poate unul, asa, de poftĂŁ, sĂŁ nu zici cĂŁ nu ai mĂŽncat, da’ mai mult...“, este de pĂŁrere meseanul, ĂŽn cumpĂŁnĂŁ dacĂŁ sĂŁ mai ia una „micĂŁ“ sau „mare“. „La noi sĂŽnt 365 de sĂŁrbĂŁtori pe an si 366 ĂŽn anul bisect. Pe asta, oricum, sĂŽnt sigur cĂŁ o tine mai toatĂŁ lumea. E ca un fel de «dezlegare» la bĂŁuturĂŁ. Oricum, sincer, nu cred cĂŁ poate cineva sĂŁ bea 40 de pahare“, este de pĂŁrere unul dintre consumatori. Primeste replica imediat, din partea unui comesean: „DacĂŁ ar fi pĂŁhĂŁrele de 20 de grame, ori 40 fac 800. Eu «duc» 800 o zi ĂŽntreagĂŁ, numai sĂŁ mĂŁnĂŽnc. De unde sĂŁ iei pĂŁhĂŁrute asa mici?“. „Toiuri se cheamĂŁ“, ĂŽi explicĂŁ barmanul, care mai precizeazĂŁ cĂŁ oricum nu serveste nimeni la 20 de grame. „Iei 100 si «treci ĂŽn cont» cinci pahare“, este de pĂŁrere acesta. Apoi aceleasi discutii se reiau, cu alte fete, ca un cliseu al unei societĂŁti eterogene buimĂŁcitĂŁ de alcool, ĂŽn asteptarea primĂŁverii. Cam aceeasi atmosferĂŁ, de altfel una obisnuitĂŁ zi de zi, a fost ĂŽntĂŽlnitĂŁ prin mai toate cĂŽrciumile din Roman, pĂŽnĂŁ dupĂŁ-amiazĂŁ si chiar seara tĂŽrziu. 10 martie va fi, astfel, ca de obicei, ziua ĂŽn care „se numĂŁrĂŁ mortii si rĂŁnitii“ dupĂŁ isprĂŁvile de ieri, unii ajungĂŽnd la spital altii la politie sau chiar, Doamne fereste!, la morgĂŁ. Restul, conform altei traditii strĂŁmosesti, vor lua iarĂŁsi drumul cĂŽrciumilor, „sĂŁ se dreagĂŁ“.