CHIN DIN EPOCA LUI CEAUSESCU
• un sãtean din Bratesul Unguresc se plînge cã silvicultorii nu-i permit sã-si exploateze pãdurea pe care o detine în proprietate • „De 30 de ani plãtesc taxe si impozite pentru ea, iar cei de la Silvic nu mã lasã sã tai un copac mãcar“, spune Ion Gherghel • silvicultorii spun cã terenul forestier este prins în amenajamentul silvic, decizie luatã abuziv de comunisti în anul 1972 • Un sãtean din Bratesul Unguresc, comuna Tarcãu, detine cu acte o suprafatã de 2,6 hectare de pãdure, însã nu are voie sã taie nici mãcar o creangã. Si toate astea se întîmplã în conditiile în care Ion Gherghel plãteste taxe si impozite pentru suprafata respectivã, din anul 1981. Interdictia vine din partea silvicultorilor care spun cã respectiva suprafatã este prinsã în amenajamentul silvic, fiind a statului. Totul s-ar datora unui abuz al comunistilor care, în anul 1972, au prins în amenajamentul silvic si pãdurea tãrãcuanului. „M-am judecat de m-am plictisit. Sînt ani de zile de cînd mã plimb prin judecãtorii si tribunale, însã degeaba. Eu plãtesc taxe si impozite de cînd am cumpãrat acest teren, însã constat cã nu mã pot folosi de el“, a declarat Ion Gherghel. Si cum o belea nu vine niciodatã singurã, sãteanul a constatat cã s-a mai pricopsit cu una. Imediat dupã 1990 a apãrut un mostenitor al fostului proprietar care i-a mai smuls cu titlu de proprietate un hectar din terenul pe care îl detine. „ÃŽn 1981 am cumpãrat de la un individ pe nume Kaeacsony, de prin pãrtile Harghitei, o suprafatã de 67.697 de metri pãtrati. Am fãcut un contract de vînzare cumpãrare de mînã, dupã care l-am declarat la primãrie. Actul este autentic, iar dacã era vreo problemã nu ar fi fost acceptat. ÃŽnsã am plãtit an de an taxele si impozitele degeaba. ÃŽn anul 2002 am aflat cã un anume Attila Budor Imre, din Lunca de Sus a obtinut un titlu de proprietate pentru un hectar de pãdure, teren aflat tot pe proprietatea mea. M-am interesat si am si aflat ce s-a întîmplat. Bunicul acestui Budor a vîndut terenul lui Karacsony care, la rîndul lui, mi l-a vîndut mie. Din pãcate, mostenitorii primului proprietar nu au tinut cont cã acesta si-a vîndut terenurile si au avut pretentii. Asa am rãmas fãrã un hectar“, a declarat Gherghel. ÃŽn anul 2006, Gherghel a dat în judecatã comisia localã de fond funciar si comisia judeteanã de fond funciar. ÃŽn anul 2008, instanta Judecãtoriei Bicaz a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1,6 hectare de pãdure. Decizia a fost anulatã de Tribunalul Neamt, dupã ce a fost atacatã cu apel. Din 2009, Ion Gherghel se judecã cu Directia Silvicã Neamt, obiectul dosarului fiind revendicare imobiliarã.
Ce spun autoritãtile?
Problema tãrcãuanului este cunoscutã de autoritãtile locale, dar si judetene, pentru cã omul umblã prin instante de ani buni. Din pãcate, cel putin pînã acum, nimeni nu a reusit sã facã luminã în acest caz. „Cunosteam problema domnului Gherghel, pentru cã se judecã de ani buni din aceastã cauzã. Din cîte stiu eu, o parte din terenul pe care l-a cumpãrat pe baza unui act de mînã, este trecut în amenajamentul silvic, fiind în administrarea Ocolului Silvic Tarcãu. ÃŽn acea zonã a Bratesului Unguresc au detinut terenuri foarte multi cetãteni din Ghimes, Bacãu sau comunele Lunca de Sus si Lunca de Jos, din Harghita. Acele terenuri au trecut la un moment dat în proprietatea statului, inclusiv o parte din terenul cumpãrat de el. Clar este cã la acea vreme nu putea sã i se vîndã un teren care era al statului. A rãmas cu fînatul, iar pãdurea a fost preluatã de Ocolul Silvic Tarcãu. Dupã 1991 s-au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, iar oamenii din Harghita au venit cu acte de la Cartea Funciarã. Documentele lor au avut întîietate în fata unui act sub semnãturã privatã, pe care îl detinea domnul Gherghel. Dreptate are si acesta în felul sãu, însã numai instanta poate lua o decizie clarã“, a declarat Gheorghe Juncu, secretarul Primãriei Tarcãu. ÃŽn luna martie 2010, la solicitarea Judecãtoriei Bicaz, expertul tehnic Mihai Onu s-a deplasat pe teren pentru a vedea cum stau lucrurile la fata locului. „Gherghel Ion are contractul de vînzare cumpãrare nr. 1981, pentru suprafata de 67.697 metri pãtrati, din care 26.017 metri pãtrati teren cu vegetatie forestierã. Subliniez faptul cã reclamantul Gherghel Ion în momentul cumpãrãrii terenului acesta era împrejmuit si vecinii erau bine stabiliti. Gherghel Ion are adeverintã de la Primãria Tarcãu din data de 11.09.2000 în care se specificã cã este înscris cu aceastã suprafatã de teren din anul 1984 si pînã în prezent si figureazã înscris în Registrul Agricol sat Brates, comuna Tarcãu cu suprafata de 750 ari teren fînete si pãsune.(...) ÃŽnainte si dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, acest teren nu figura în amenajamentul silvic. Din declaratia inginerului Burghelea Dragos, sef fondul forestier al Ocolului Silvic Tarcãu, prin abuzul comunistilor în anul 1972 din terenul cu suprafata de 67.697 mp a fost prins în amenajamentul silvic pãsunea împãduritã în suprafatã totalã de 2,60 hectare.(...) Pe aceste teren cu vegetatie forestierã în suprafatã de 2,60 hectare se aflã brad, molid si fag, rãzleti si se vede clar cã este un abuz a ocolului Silvic Tarcãu, pentru cã nu este o parcelã compactã de brad, molid sau fag. ÃŽn concluzie, Gherghel Ion este proprietar pe suprafata de 67.697 mp fiind înscris în Cartea Funciarã si Ocolul Silvic Tarcãu nu are pretentii la acest teren de 2,60 hectare cu vegetatie forestierã“, se aratã în raportul de expertizã. Cu alte cuvinte, silvicultorii nu au pretentii asupra terenului, însã sînt nevoiti sã o pãzeascã pentru cã se aflã în amenajament. Astfel, abuzul comunistilor comis în 1972 este valabil si în ziua de azi.
|
Autentificare
