 OLIMPICÃ LA RROMANI
• desi cînd s-a introdus aceastã disciplinã în scoalã, etnicii locului n-au vãzut cu ochi buni situatia, considerînd „cã li se stricã limba“, acum unii copii din scoalã îsi etaleazã cunostintele la olimpiada nationalã • cea mai bunã elevã din scoalã apartine etniei si a încheiat anul scolar trecut cu 9,81 • cea mai grea materie pentru Camelia Lorena Maftei este matematica, la restul fiind de zece pe linie • totusi, dintre toate obiectele, cel mai îndrãgit este engleza • adolescenta, sustinutã de profesoara de rromani, sperã sã termine „relatii internationale“ n
ÃŽnvãtãmîntul nemtean are nenumãrate particularitãti. Una dintre ele se regãseste la Crãcãoani, localitate în care la scoalã se studiazã oficial limba rromani. Disciplina se adreseazã doar copiilor ce apartin etniei si a fost introdusã în urmã cu trei ani ca materie de studiu. Asadar, zi de zi, dupã orele din programul scolar, 64 din cei 81 de copii înscrisi în scoalã rãmîn în clasã si studiazã un fel de a doua limbã, chiar dacã nu se întîmplã ca ei sã meargã în familiile proprii si sã o valorifice. „Cînd s-a introdus oficial în scoalã limba rromani, acum trei ani, multi dintre romii din sat s-au opus, dar noi am analizat avantajele acestui demers si am stabilit ce se poate învãta organizat. Noi sîntem romanizati sutã la sutã si am rãmas fãrã traditii, limbã, obiceiuri. E o rusine sã nu vorbesti româneste! Acum, copiii care învatã rromani la scoalã si se duc acasã, nu se înteleg cu pãrintii lor, pentru cã acestia nu-si mai cunosc limba. Iar cei care mai vorbesc sau îsi mai amintesc cuvinte, nu le înteleg pe cele învãtate în scoalã, pentru cã ei au folosit un dialect. La noi în sat mai sînt doar trei bãtrîni care vorbesc limba rromani. Ceilalti adulti cred cã e o rusine! Introducînd aceastã disciplinã de studiu în scoalã, am devenit o apropiatã a copiilor, sîntem cu totii prieteni. ÃŽn rezolvarea problemelor noastre ne bucurãm si de sprijinul mediatorului social, Claudia Maftei, care ne este de un adevãrat folos. Nu de putine ori am avut probleme din partea rromilor, care au considerat cã limba studiatã de cãtre elevi în scoalã le stricã limba lor, vorbitã sute de ani. Dar ce învãtãm noi aici este o limbã internationalã, vorbitã de toti rromii, fie ei din Rusia, din Bulgaria, Ungaria, Serbia sau România“, a declarat Paula Antohi, profesor de limba rromani.
Camelia, o rromã aproape de zece
Mîndria Scolii Crãcãoani este eleva Camelia Lorena Maftei, din clasa a VIII-a, care se dovedeste a fi un copil de exceptie. Pentru copilã, limba rromani este ca oricare altã disciplinã, cu exceptia matematicii, care nu prea îi este în gratii. ÃŽn rest „zbîrnîie“ la toate, desi marea ei pasiune este engleza. Ca o recompensã pentru munca sa la limba englezã, în octombrie anul trecut a mers în Austria, împreunã cu profesoara Ciupercã Anca, cu care studiazã aceastã disciplinã. Fetita beneficiazã, alãturi de alti 16 colegi din scoalã, de o bursã în valoare de 2.200 de lei pe an, din partea Asociatiei Nationale a Rromilor. Recompensa se acordã elevilor cu rezultate foarte bune la învãtãturã, mereu cu media zece la purtare si fãrã absente în catalog. Camelia este în al doilea an de bursã. Despre experienta din Austria are doar cuvinte de laudã: „Am fost în Austria în cadrul unui proiect pe teme de ecologie. Am participat împreunã cu doamna profesoarã de englezã la un schimb de experientã, purtat cu elevi si cadre didactice din tãrile care au iesire la Dunãre. Din tarã am fost în total cinci elevi si cinci profesori“, a declarat adolescenta. Pentru toamna aceasta si-a propus sã se înscrie la Colegiul „Stefan cel Mare“ din Tîrgu Neamt, acolo unde va fi admisã fãrã probleme avînd în vedere mediile dobîndite. De altfel, fata ar putea frecventa cursurile colegiului si benefiicind de unul dintre locurile rezervate pentru clasa a IX-a elevilor de etnie rromã. Dupã „Stefan cel Mare“ vrea sã ajungã studentã la „relatii internationale“. „Dacã va urma aceastã specializare, va putea deveni o zalã de legãturã între etnie si restul, pentru toatã viata. Continuu va putea face ceva pentru binele tuturor“, a mai spus profesoara Antohi, studentã în anul I la Universitatea „Cuza“ din Iasi, specializarea Stiinte politice.
„Dintre toti, doar cãldãrarii si-au pãstrat limba si traditiile“
Una dintre marile dureri ale rromilor de la Crãcãoani este sã li se spunã „tigani“, desi stiu cã asa le zice lumea. „Cuvîntul «tigan» este foarte deranjant. Noi sîntem rromi, ne-am cãpãtat aceastã titulaturã si e un drept al nostru, cîstigat. «Tigan» înseamnã rãu, impur. Trebuie sã ne pãstrãm dreptul cîstigat pentru cã altfel ne-am întoarce în timp. ÃŽn 1992, în Serbia s-a stabilit trecerea de la alfabetul arab, folosit de noi pînã atunci, la alfabetul latin. Asta s-a întîmplat dupã numeroase conferinte si sesiuni. Cei mai multi rromi trãiesc în Rusia, apoi Bulgaria, Ungaria si Serbia. Adunati si cu tot cu noi, cei din România, am fi circa 22 de milioane. Cartea de cãpãtîi a limbii rromani a fost fundamentatã de Gheorghe Sãrãu, prof. univ. dr. la Universitatea Bucuresti. El a organizat si primele cursuri de initiere a noastrã, a profesorilor de rromani, la Constanta si Olãnesti. ÃŽn zona Neamt rromii sînt un amalgam de categorii - ursari, cãldãrari, lingurari. Dintre toti, doar cãldãrarii si-au pãstrat limba si traditiile“, a mai spus Paula Antohi, care sperã ca dupã absolvirea facultãtii si a masterului sã urmeze o carierã de analist politic. „Vreau sã critic ceea ce e de criticat în tara aceasta! Nu voi putea rãmîne o viatã în învãtãmînt, cu un salariu de necalificat pentru cã nu se poate constitui o normã didacticã. Leafa mea este de 430 de ei. Am noroc cã stau cu mama si nu am prea multe cheltuieli de suportat“, a mai spus cadrul didactic care a absolvit cursurile Colegiului „Calistrat Hogas“. Revenind la ceea ce face zi de zi cu elevii sãi, Paula se întîlneste cu scolarii pe nivel de studiu. Cei mai mici lucreazã pe planse. Din al doilea an de studiu, copiii sînt învãtati sã scrie, iar din al treilea învatã gramaticã si literaturã.
Alfabet cu 48 de litere
Limba se învatã pe grupe de nivel de studiu si nu pe vîrstã, copiii, între 8 si 12 la numãr, fiind grupati în functie de interesul manifestat fatã de materie. „Alfabetul nostru înseamnã 48 de litere, aproape dublu fatã de cel al limbii române“, a spus Paula Antohi. ÃŽntîlnirea dintre elevi si profesoara lor începe cu salutul - „La cio dives!“ (Bunã ziua). Acum trei ani, cînd s-a introdus noua limbã în scoalã, inspectorul scolar Costicã Alexe a asigurat cîteva manuale pentru elevii din Crãcãoani, care au fost multiplicate pentru a ajunge la toti copiii. Apoi s-a ales varianta cu comandã la o editurã în Bucuresti. La supãrare ori la bucurie, etnicii din Crãcãoani au aceeasi melodie care îi leagã - „Gelem-gelem“. ÃŽn traducere, trista melodie aminteste de perioada deportãrii rromilor, pe vremea lui Antonescu. „Este un cîntec traditional, despre deportarea rromilor în Transnistria, despre masacrarea lor. Tradus, titlul cîntecului înseamnã «Sã ne-’ntîlnim/ Sã ne-’ntîlnim» si exprimã dorinta lor de a se revedea dupã tragica experientã. Dacã n-ar fi fost ucise atîtea suflete, plus cei care nu se declarã ca etnici, adicã circa douã milioane în total, România ar avea cam patru milioane de rromi“, si-a încheiat „pledoaria“ profesoara Paula Antohi. Pe 12 aprilie, eleva sa, Camelia Maftei, va merge împreunã cu alti doi copii din Crãcãoani la Suceava, la nationala de rromani. Fata a obtinut cel mai bun punctaj pe judet - 95 de puncte din maximum de o sutã. Ceilalti colegi au luat 90 si, respectiv, 85 de puncte. La Suceava se vor întîlni 97 de elevi apartinînd etniei, de pe teritoriul întregii tãri. Ei vor veni însotiti de 27 de profesori coordonatori.
|
Autentificare
