Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2011
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 4 Aprilie 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Trista si vesela amintire

La vita e bella

Am iesit, iatã, din recesiune. La 1 aprilie, de cînd electricitatea, de pildã, se scumpeste cu 4,5%, de cînd salariile profesorilor sînt plafonate, în ciuda hotãrîrilor judecãtoresti ce se dovedesc a fi niste simple si nevinovate glume ale justitiei si de cînd, dupã cum ne informeazã guvernantii, vor urma alte si alte scumpiri menite sã ne facã a aprecia la justa lor valoare binefacerile fericitei epoci democratice pe care o strãbatem tîrîs. Spitalele au fost golite de pacienti, iar ministrul Ceche, cel cu floare la ureche, se îndîrjeste întru distrugere în numele unei reforme îndoielnice. Discursurile fictionaliste, esopice si gregare ale guvernantilor ne-au ametit deja. Piticul din fruntea guvernului dã vina pe televiziunile mogulilor. Probabil pentru faptul cã din pricina lor nu ne poate beli în liniste. Si apoi - se disculpã insul - nu el e de vinã în legãturã cu anuntul privind iesirea din recesiune. El doar a mers pe mîna expertilor femei. Cu accentul pe i-ul final! Cu alte cuvinte, notiunea de expert s-a bagatelizat. Ce termen pretios! Si eu, dacã stiu gama do major sînt expert în muzicã (!). Natia asta este cel putin îndobitocitã. La Buzãu, o promotie la cafea într-un supermarket a adunat mai multã lume decît la mitingul national din Bucuresti. La fel se întîmplã pretutindeni în tara asta de fiece datã cînd marii comercianti - cãci ei îsi permit - scot din magazii marfa gata de expirare. Un mai mare peste pensionari le promite celor pe care îi reprezintã, pe lîngã medicamente si împrumuturi cu dobînzi accesibile la CAR, nici mai mult nici mai putin decît... programe artistice. Mãi, sã fie!

Posturi îndoielnice

Lumea noastrã e plinã de personalitãti. Le întîlnesti oriunde: în supermarket, la benzinãrie, la bãnci, la ghisee ori la sedinta cu pãrintii. Fosta clasã muncitoare revolutionarã, cu sorgintea în fata vetrei, a demonstrat - si înainte si dupã ‘89 - cã dispune de un tonus si o vitalitate demnã de invidiat în toate cele ale vietii. Si, peste toate, de o capacitate iesitã din comun de adaptare la realitãtile crude ale vremurilor actuale. Instinctul de supravietuire functioneazã fãrã repros. Mã oripileazã, totusi - si mã jigneste, recunosc - folosirea cu atîta usurintã a termenului „personalitate“, menit sã identifice sumedenia de personaje politice ce bîntuie pe ulitele triste ale României. Aceastã uzurpare a termenului nu poate fi decît jignitoare si revoltãtoare. Personalitatea e definitã în dictionare ca o persoanã cu aptitudini deosebite si cu alese însusiri intelectuale si morale, care se realizeazã si se manifestã în mod practic prin reusite într-un anumit domeniu de activitate. Un alt sens se referã la o persoanã care detine o functie importantã în viata politicã, socialã, culturalã. I se poate spune, fãrã a comite un sacrilegiu, personaj. Se întelege cã acele calitãti enumerate mai sus se regãsesc, sau ar trebui sã se regãseascã, în structura invocatã. Tot asa cum se întelege cã, în spiritul recunoscutei plasticitãti a limbii române, termenul poate cãpãta si nuante peiorative, decãzînd pînã la a deveni o simplã aluzie tendentioasã si jignitoare la adresa unei persoane. Oare la care dintre sensuri se referã articolele de presã ce consemneazã prezenta la anumite evenimente a „personalitãtilor municipale si judetene“?

Viva Verdi!

Pe de o parte, mizeria, lãcomia si insatietatea statului si a bãncilor care, în vremuri paupere si de profundã crizã vor sã facã, nici mai mult nici mai putin decît... profit; indecent, insalubru si bizar. Pe de altã parte, exemplul luminos si profund uman al demersurilor unei - pentru cã tot am vorbit despre asta - adevãrate personalitãti. Dintr-o fireascã si scuzabilã deformatie profesionalã am ales o pildã din ampla istorie a muzicii universale. Un tip de succes cum nu se prea întîlneste în mediul cultural. Autor al unei monumentale opere de creatie, impregnatã de autenticã umanitate. Giuseppe Verdi, simbolul regesc al operei italiene. ÃŽnzestrat de pronie si cu o cuviincioasã stare materialã. ÃŽn anii de foamete abãtuti asupra tãrii la sfîrsitul secolului al XIX-lea, cînd zeci de mii de italieni rãmasi fãrã lucru au emigrat în America, Verdi si-a pus mosia de la Sant’ Agata, lîngã Buseto, la dispozitia tãranilor, organizînd munci de interes public. „Lucrãrile nu-mi sînt necesare - scria el în 1881. Nu vor mãri nici cu o centimã venitul mosiei mele... dar, din satul meu nu emigreazã nimeni“. Auzi, bãsescule?! Sustine unificarea Italiei cu bani si arme. Fratele actualului presedinte nu era implicat, vã asigur. Ca deputat în primul Parlament al regatului nou constituit al Italiei si mai tîrziu ca senator a propus - asta da, reformã, papitoilor! - transformarea tuturor teatrelor mai mari si a conservatoarelor în institutii de stat, înfiintarea corurilor profesioniste, întemeierea de filarmonici si asociatii culturale. Auziti, stimati ministri? Nu a distrus nimic. Mai mult, cea mai mare parte a averii a oferit-o asezãmîntului „Casa di riposo“ din Milano, ridicatã din banii lui si destinatã a fi un azil de bãtrînete pentru o sutã de muzicieni sãraci. Astãzi România a devenit ea însãsi un imens azil. Veniturile din drepturile de autor au asigurat întretinerea pentru urmãtorii cincizeci de ani. Astãzi veniturile acestea legale s-au prescris. Dar casa a rãmas, ca o mãrturie a sufletului sãu mare. ÃŽn acest fel, Verdi si-a ridicat el însusi, un monument mai de pret decît marmura sau bronzul cu care l-ar fi putut cinsti posteritatea.

Noaptea vesel, ziua trist

E cutremurãtor sã afli faptul cã în perioada comunismului Securitatea a ucis cu sînge rece peste 10.000 de oameni. Cîti dintre cãlãii de atunci trãiesc astãzi bine-mersi si, mai mult, au devenit mai prosperi ca oricînd? Vreo zece cunosc eu. Personal, am fost format în epoca de tristã amintire. Si nu am nici o vinã pentru asta. Nici un regret si nici un complex în fata titlurilor universitare vestice obtinute de impostori. Pentru cã atunci am avut ocazia sã întîlnesc adevãrate personalitãti. Si pentru cã atunci mi-am permis - cu doi sau trei lei - sã vãd si sã aud pe viu „Berliner Ansambler“, „Royal Shakespeare Company“ (cu capodopera lui Peter Brook „Visul unei nopti de varã“), pe Sergiu Celibidache în repetitii (pline de înjurãturi... colegiale) si în concert cu „Ma mere l’ois“, „Scrisoarea pierdutã“ a lui Ciulei, „Tarnowsk Theater“ din Polonia, pe David Oistrah si Yehudi Menuhin în dublul concert de Bach, Cvartetul „Julliard“, pe Aldo Ciccolini într-un consacrat program Scarlatti, sau spectacolul omagial de la actualul Odeon, la comemorarea lui Caragiale, cu o distributie remarcabilã. ÃŽn epoca de veselã amintire, cînd se desfiinteazã spitale si se decimeazã colectivele artistice, cînd stagiunile simfonice la Piatra Neamt, de pildã, au devenit trecut, am sansa de a fi spectator la Festivalul National „Românii au talent“. Iar stupiditatea, în consecintã, capãtã inevitabil valente impresionante. Dar, din pãcate, triste. ÃŽntr-o tarã cu un comic sinistru.

Articol afisat de 2945 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective