CĂŁrĂŁmidĂŁria tiganilor din Bicaz, „uite-o, nu e“

• consilierii locali au aprobat recent reluarea investitiei care ar putea duce la crearea a 50 de locuri de muncĂŁ pentru rromi n

Pentru alesii Bicazului, vechea poveste a cĂŁrĂŁmidĂŁriei rromilor a constituit, ĂŽn recenta sedintĂŁ de for legislativ, un aprig subiect de discutie. Si asta, deoarece pe ordinea de zi le-a fost servit proiect de hotĂŁrĂŽre privind aprobarea continuĂŁrii si implementarii proiectului „Investitii privind dezvoltarea bazei materiale a cĂŁrĂŁmidĂŁriei din orasul Bicaz“, proiect aprobat ĂŽn unanimitate abia dupĂŁ ce a fost luat la puricat de cĂŁtre fiecare consilier ĂŽn parte. „Ce s-a fĂŁcut cu banii primiti prin PHARE, atunci cĂŽnd s-a pornit vechiul proiect?“ sau „Unde sĂŽnt utilajele achizitionate cu acel prilej?“ ori „De ce nu s-au continuat lucrĂŁrile la acea vreme?“, „De unde va fi luatĂŁ materia primĂŁ?“, „Cum s-a gĂŽndit desfacerea, cĂŽnd se stie cĂŁ pe piatĂŁ existĂŁ cĂŁrĂŁmizi ieftine si de bunĂŁ calitate?“. Si tot asa, hopuri-hopurele, au curs puhoi ĂŽntrebĂŁrile consilierilor locali, dornici de a se documenta cĂŽt mai intens, spre a fi ĂŽn cunostintĂŁ de cauzĂŁ la acordarea, ori ba, a votului. La toate ĂŽntrebĂŁrile avea sĂŁ le rĂŁspundĂŁ Marin PĂŁun, reprezentantul rromilor de pe lĂŽngĂŁ PrimĂŁria Bicaz, cel care lucrase la vremea vremii si la vechiul proiect. Asa aveau sĂŁ afle alesii urbei cĂŁ utilajele existĂŁ si cĂŁ se aflĂŁ pe undeva ĂŽn conservare, cĂŁ ele apartin acum SocietĂŁtii CĂŁrĂŁmida, o aceeasi MĂŁrie cu altĂŁ pĂŁlĂŁrie, cĂŁ studiul geotehnic existĂŁ si cĂŁ aratĂŁ precum cĂŁ undeva ĂŽn dealul bisericii existĂŁ materie primĂŁ din belsug si cĂŁ noua investitie va asigura locuri de muncĂŁ pentru 50 de rromi. Asta ĂŽn conditiile ĂŽn care costul local va fi de doar 175.000 lei, ĂŽn naturĂŁ, ĂŽnsemnĂŽnd din partea primĂŁriei teren, ĂŽmprejmuire si muncĂŁ voluntarĂŁ, restul fiind contributie din partea Programului Guvernamental Parteneriat pentru Sprijinul Rromilor - Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare PNUD - România, respectiv 200.000 lei. Una peste alta proiectul a trecut mai mult pentru a da frĂŽu liber realizĂŁrii proiectului studiului de fezabilitate, asa cum o cere legea. Cu alte cuvinte, vrei cĂŁrĂŁmidĂŁrie, trebuie musai s-o iei de la zero. Dar sĂŁ rememorĂŁm. Subiectul a redevenit actualitate o datĂŁ cu ĂŽnfiintarea „Grupului de Actiune LocalĂŁ (GAL) CeahlĂŁu, ale cĂŁrei baze au fost puse ĂŽn 2010 ĂŽntr-o ĂŽntrunire din Poiana Teiului si la care au participat toti cei 40 de de membri, ĂŽnsemnĂŽnd Consiliul Judetean, primĂŁriile, societĂŁtile, asociatiile si unele persoane fizice din zona de munte. Din cadrul acestui organism nou creat, ce si-a propus ca obiectiv general dezvoltarea si promovarea zonei, face parte si Asociatia Rromii din Bicaz, care printre alte initiative ĂŽnscrise ĂŽn program a gĂŽndit si reluarea proiectului demarat ĂŽn 2001 prin finantare PHARE, realizarea unei cĂŁrĂŁmidĂŁrii ĂŽn urbea de sub baraj. „Vrem sĂŁ continuĂŁm de fapt lucrĂŁrile ĂŽncepute ĂŽn 2001 de realizare a unei fabrici de cĂŁrĂŁmidĂŁ la Bicaz. Pentru asta vom face un nou proiect. Suma propusĂŁ de noi este de 60.000 de euro, estimativ, avĂŽnd ĂŽn vedere ĂŽn primul rĂŽnd crearea conditiilor pentru a fi asigurate cele 4 utilitĂŁti, apĂŁ, gaze, canal si energie electricĂŁ. Asta ĂŽn afara clĂŁdirii propriu-zise, pe care va trebui s-o ridicĂŁm. Utilajele pe care le-am achizitionat prin vechiul proiect existĂŁ, necesitĂŽnd doar o simplĂŁ verificare tehnicĂŁ. În rest, avem turnatĂŁ fundatia si placa de beton, iar pentru locul de unde vom lua materia primĂŁ, existĂŁ deja studiul geotehnic. Chiar dacĂŁ, atĂŽt vechiul proiect cĂŽt si cel pe care-l vom executa, tin de o initiativĂŁ a Asociatiei Rromii din Bicaz, noi nu vrem sĂŁ facem vreo discriminare. Vor putea, ca din totalul de 50 de salariati, cĂŽti estimĂŁm a lucra ĂŽn viitoarea cĂŁrĂŁmidĂŁrie, o parte sĂŁ apartinĂŁ majoritarilor, mai ales celor ce au o pregĂŁtire de specialitate“, a declarat Marin PĂŁun. CĂŽt priveste vechiul proiect, care la vremea derulĂŁrii a constituit motiv de discutii contradictorii ĂŽn cadrul consiliului local din perioada ex-primarului Ion CrĂŁciun, seful rromilor a afirmat cĂŁ motivul abandonĂŁrii, dupĂŁ ce PHARE acordase douĂŁ transe din valoarea totalĂŁ a investitiei, a decurs din refuzul majoritĂŁtii consilierilor de atunci, privind aprobarea sumei cuvenite proiectului prin bugetul local. „Nu s-a mai vrut si am fost nevoiti sĂŁ abandonĂŁm lucrĂŁrile. De altfel, asta a avut drept urmare nefinantarea de cĂŁtre PHARE a celei de-a treia transe. Oricum, n-am fost obligati sĂŁ dĂŁm banii ĂŽnapoi“, a opinat liderul rromilor din Bicaz.