BISERICA SALVATÃ DIN LACUL DE ACUMULARE

• o bisericutĂŁ din lemn, din satul RĂŁpciuni, comuna CeahlĂŁu, a fost salvatĂŁ ĂŽn perioada construirii barajului de la Bicaz • ea a fost transportatĂŁ bucatĂŁ cu bucatĂŁ, la Muzeul Satului • despre lĂŁcasul de cult se spune cĂŁ a fost un vechi schit de cĂŁlugĂŁri, de certitudine fiind faptul cĂŁ ea dĂŁinuia la 1773, ĂŽn timpul domnitorului Grigore al III-lea Ghica •

Biserica veche a fostului sat RĂŁpciuni, din comuna CeahlĂŁu, constituie subiectul unui studiu apĂŁrut recent sub titlul „Biserica salvatĂŁ din lac“, ce a vĂŁzut lumina tiparului gratie Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucuresti, prin efortul documentaristic al unui grup de specialisti, coordonat de cĂŁtre cercetĂŁtoarea Ana BârcĂŁ. Se cunoaste faptul cĂŁ, ĂŽn urmĂŁ cu peste 50 de ani, o datĂŁ cu realizarea barajului si crearea lacului de acumulare de la Bicaz, lĂŁcasul de cult din RĂŁpciuni a fost strĂŁmutat la Bucuresti, fĂŁcĂŽnd parte astĂŁzi din patrimoniul cultural national gĂŁzduit si conservat de Muzeul Satului. Cum de s-a abĂŁtut norocul asupra bisericutei de pe Valea Bistritei, ĂŽn acele vremuri tulburi ale anilor ‘60, cĂŽnd au fost strĂŁmutate sute de gospodĂŁrii cu tot cu bisericile si cimitirile satelor de pe Valea Bistritei, aveam s-o aflĂŁm din discutiile purtate cu oamenii ĂŽn vĂŽrstĂŁ din CeahlĂŁu. „Maiestuozitatea barajului de la Bicaz ascunde o ĂŽntreagĂŁ dramĂŁ. Cu prilejul ridicĂŁrii acestei constructii, au fost strĂŁmutate pe vĂŽrfuri de dealuri, cu avutul lor cu tot, localitĂŁti ĂŽntregi. Asa aveau sĂŁ disparĂŁ sate precum Retes, Letesti, Cârnu sau rupte pĂŁrti din RĂŁpciuni, Izvoru Alb, Hangu, Buhalnita, Secu si Poiana Largului. Concomitent au fost strĂŁmutate biserici, sau unele, cum a fost cea din Hangu, chiar distruse prin dinamitare. Si totusi, una dintre ele a avut o soartĂŁ privilegiatĂŁ. Aceasta a fost biserica veche din RĂŁpciuni. Acest lĂŁcas de cult se afla situat la gura vĂŁii RĂŁpciunitei, pe un loc mai ĂŽnalt, nu departe de rĂŽul Bistrita. Traditia spune cĂŁ era biserica unui schit din vechime, care a fost pĂŁrĂŁsit de cĂŁlugĂŁrii ce s-au ĂŽndreptat mai apoi spre MĂŁnĂŁstirea DurĂŁu. Cu certitudine stim ĂŽnsĂŁ cĂŁ aceastĂŁ bisericĂŁ exista la 1773, ĂŽn timpul domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Vechimea si valoarea arhitecturii, respectĂŽnd traditia zonei, au atras atentia specialistilor Muzeului Satului, sositi pe vremea construirii barajului pe Valea Bistritei cu dorinta de a mai salva cĂŽte ceva dintr-o lume sortitĂŁ uitĂŁrii. Si uite-asa biserica veche din RĂŁpciuni avea sĂŁ ia drumul Bucurestiului. StrĂŁmutarea a costat ĂŽn 1958 suma de 5.367 lei. Demontarea si reconstructia au fost fĂŁcute de cĂŁtre mesterii dulgheri Vasile Ursu, Ion Borsa, Gheorghe si Ion Bocancea, Gheorghe Târsa, Gheorghe Bonteanu, Grigore Chiorbeja si Nicolae Rostioru, parte dintre ei nemaiexistĂŽnd astĂŁzi printre noi“, a povestit cu nostalgie unul dintre bĂŁtrĂŽnii satului CeahlĂŁu. În 2007 biserica a fost restauratĂŁ. Asta, dupĂŁ ce un grup de restauratori, precum Alexandru Movileanu, arhitectii Niels Auner, D. Handrea, Cr. Nanu, condus de cĂŁtre Ana BârcĂŁ, coordonatoarea cĂŁrtii amintite, au purces la locul de obĂŽrsie al lĂŁcasului de cult, adicĂŁ pe Valea Bistritei, pentru documentare. Aici, au cerut sfatul unor oameni ai locului, printre care si inginerului silvic Mihai Bulai, o adevĂŁratĂŁ enciclopedie vie a CeahlĂŁului. Studiul rezultat, coroborat cu descrierea profesionistĂŁ a valorii arhitecturale si culturale a edificiului la care au fost adĂŁugate eforturile restaurĂŁrii, au alcĂŁtuit ceea ce se cheamĂŁ „Biserica salvatĂŁ din lac. Povestea bisericii de lemn din RĂŁpciuni, Neamt“, lucrare apĂŁrutĂŁ ĂŽn conditii grafice deosebite. Cartea este structuratĂŁ pe cinci capitole: „Prezentarea teritoriului“, „Arhitectura bisericii“, „AsemĂŁnĂŁri cu alte biserici“, „Programul iconografic“ si „Restaurarea bisericii“. La acestea se adaugĂŁ un bogat material grafic si ilustrativ, parte dintre fotografii apartinĂŽnd colectiei regretatului ĂŽnvĂŁtĂŁtor din Chiriteni - Hangu, Teoctist Galinescu. Prin acest act de culturĂŁ, generatia tĂŽnĂŁrĂŁ de pe Valea Bistritei poate retrĂŁi un moment istoric, pĂŽnĂŁ de curĂŽnd aflat doar din spusele bĂŁtrĂŽnilor. Se poate vorbi, neexagerĂŽnd prea mult, chiar de o reparatie moralĂŁ.

Biserica de la Hangu, soartĂŁ tristĂŁ

DacĂŁ biserica din satul RĂŁpciuni a avut o soartĂŁ fericitĂŁ, fiind salvatĂŁ de la „ĂŽnec“, cea de la Hangu, o bijuterie arhitectonicĂŁ a acelor vremuri, a sfĂŽrsit prin a fi dinamitatĂŁ. Asta spre disperarea oamenilor de pe Valea Bistritei, care au vĂŁzut un semn rĂŁu ĂŽn distrugerea unui lĂŁcas de cult ridicat cu multĂŁ trudĂŁ. Si, ĂŽn anii secetosi, ruinele bisericii ies la ivealĂŁ din apele scĂŁzute ale lacului, prilej pentru munteni de a rememora cele petrecute ĂŽn tristul an 1959, cĂŽnd s-au luptat cu puterea politicĂŁ si administrativĂŁ de atunci pentru a-si apĂŁra lĂŁcasul. „Ruinele bisericii, atunci cĂŽnd, prin vointa lui Dumnezeu, reapar la suprafata apei, ne rĂŁscolesc sufletele. Si cum ar fi altfel cĂŽnd biserica a fost o operĂŁ desĂŁvĂŽrsitĂŁ, o catedralĂŁ impunĂŁtoare, construitĂŁ numai prin contributia oamenilor din Hangu si munca lor de 30 de ani. Dar si-a aflat sfĂŽrsitul din neghiobia unora, fiind distrusĂŁ ĂŽn 1959“, declara pentru Monitorul, cu ani ĂŽn urmĂŁ, ĂŽnvĂŁtĂŁtorul Teoctist Galinescu. Ideea construirii monumentalului asezĂŁmĂŽnt a fost pusĂŁ ĂŽn practicĂŁ ĂŽn 1922. Edificiul, care a fost mĂŽndria localnicilor, a fost ridicat ĂŽn 30 de ani din beton armat cu sine de fier, luate de la o cale feratĂŁ forestierĂŁ dezafectatĂŁ dupĂŁ primul rĂŁzboi. Biserica a fost sfintitĂŁ ĂŽn mai 1951, avĂŽnd hramul ÎnĂŁltarea Domnului. În catedrala din Hangu s-a slujit doar opt ani, iar pe 22 mai 1959 biserica a fost dinamitatĂŁ din ordinul puterii comuniste, care hotĂŁrĂŽse ca zona sĂŁ fie folositĂŁ pentru amenajarea lacului de acumulare. Edificiul din Hangu a avut o soartĂŁ diferitĂŁ de a celorlalte lĂŁcase de cult din satele strĂŁmutate a cĂŁror vatrĂŁ a fost inundatĂŁ, deoarece ea nu a putut fi mutatĂŁ, tocmai datoritĂŁ zidurilor din beton si armĂŁturilor acestora. „Problema spinoasĂŁ era biserica noastrĂŁ din beton armat, care nu suporta dezafectarea si transportul ei ĂŽn altĂŁ zonĂŁ. PĂŁcatul a cĂŁzut pe doi ingineri Iacob si Lupan, care mi-aduc aminte cĂŁ au pus pariu cĂŁ din 70 de ĂŽncĂŁrcĂŁturi de trotil, declansate simultan, o aruncĂŁ ĂŽn aer. În urma exploziei n-au apĂŁrut decĂŽt niste spĂŁrturi, biserica rezistĂŽnd parcĂŁ ĂŽntradins pentru a sfida fortele rĂŁului. A fost nevoie de suplimentarea ĂŽncĂŁrcĂŁturilor. A fost un moment sfĂŽsietor pentru noi. Ne-a pĂŁtruns un sentiment de fricĂŁ fatĂŁ de Dumnezeu. Nu ĂŽntĂŽmplĂŁtor s-a vorbit mult timp si se mai vorbeste de un blestem al locului“, sustinea un localnic din comuna de pe Valea Muntelui. De remarcat este faptul cĂŁ dacĂŁ ar mai fi ĂŽntĂŽrziat o zi dinamitarea bisericii Hangu, aceasta ar fi fost salvatĂŁ, deoarece preotul Mihai CoroamĂŁ obtinuse aprobarea ca lĂŁcasul sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽn picioare.