Poftiti la puscĂŁrie!

La vita e bella

• Au trecut, ca ĂŽn fiecare an, si Sfintele Pasti. Românii cei credinciosi si piosi, dupĂŁ ce s-au perindat pe la bisericĂŁ, s-au ĂŽnfruptat cu poftĂŁ din miel, din pascĂŁ, ouĂŁ si cozonaci. E drept, nu foarte putini au ajuns la spital din pricina aceasta, dar si din alte motive bine ĂŽntemeiate: tentative de suicid, din fericire ĂŽn mare parte din cazuri nefinalizate si bĂŁtĂŁi ca ĂŽntre chiori ĂŽn cinstea pĂŁtimitorului. Fiecare s-a aciuat ĂŽn sĂŽnul familiei, cum se cuvine la o astfel de sĂŁrbĂŁtoare a sufletului. Politicienii, mai ales, s-au dovedit a fi exemplari din acest punct de vedere. MĂŁ rog, scutiti de griji materiale ei ĂŽsi permit, ĂŽnainte de toate, sĂŁ aibĂŁ grijĂŁ de familiile lor.
• DreaptĂŁ si puternicĂŁ; asa se vrea a fi România lui Boc. De fapt, dacĂŁ ar fi sĂŁ ne luĂŁm dupĂŁ afirmatiile lor, neverificate ĂŽncĂŁ, cele ale ambilor principali candidati la presedintia partidului de guvernĂŁmĂŽnt sĂŽnt drepte. Una mai e si puternicĂŁ, iar cealaltĂŁ europeanĂŁ. Care o fi mai bunĂŁ? Grea ĂŽntrebare pentru cei chemati sĂŁ aleagĂŁ. Oricum, portocaliii se pregĂŁtesc sĂŁ ne mai cĂŁlĂŁreascĂŁ o vreme. A ĂŽnceput sĂŁ mĂŁ doarĂŁ coloana; cea dreaptĂŁ, puternicĂŁ si europeanĂŁ.
• Poporul cel lenes si puturos, cum ĂŽl caracterizeazĂŁ mai nou guvernantii, s-a ĂŽntors din nou la muncĂŁ. BĂŁncile, harnice ca niste albinute, si-au ĂŽnceput cu osĂŽrdie cerseala ĂŽntru profit. StĂŁpĂŽnii din Occident ne vor banii. Banii nostri de cĂŁcat pe care justitia româneascĂŁ ĂŽi ĂŽmparte, cu dĂŁrnicie si generozitate, creditorilor, ĂŽn virtutea unor contracte abuzive. O croazierĂŁ de lux costĂŁ. Cetele de trĂŽntori autohtoni aciuati pe lĂŽngĂŁ funesta descoperire a democratiei lucreazĂŁ cu spor pentru boss. Si cu telefoane si somatii. Pentru bani ar fi ĂŽn stare sĂŁ-si (a)someze propriile mame.
• Mare poznĂŁ cu nunta regalitĂŁtii engleze. Vineri nu am avut liniste, dar nici n-am avut o zi bunĂŁ. Toate canalele erau coplesite de marea bucurie a Imperiului britanic. Personal, chestia asta mĂŁ lasĂŁ rece. Deja, cu o sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽnainte, toate canalele de comunicatie media au fost inundate de stiri savuroase; de la schitarea traseelor ceremoniei nuptiale la grandoarea toaletelor si de la mĂŁsurile de securitate ale Scotland Yard-ului la amĂŁnunte ispititoare privind bucatele sofisticate ĂŽntre care la loc de cinste se aflĂŁ gĂŁlustele regale Escoffier sau grĂŁtarul de miel a la Barry. Un ziarist inginer ce se crede regele jurnalismului românesc considerĂŁ o simplĂŁ nuntĂŁ ca fiind declansatoare a unui, nici mai mult nici mai putin decĂŽt, „instinct planetar“. E ca foamea si reproducerea. Românului, cu salariul tĂŁiat si ĂŽmpovĂŁrat de greutĂŁti, i se rupe, cum se spune ĂŽn dulcele grai neaos, de faptul cĂŁ printul englez are, ĂŽn sfĂŽrsit, unde... Pardon! Si totusi, ca toatĂŁ lumea de altfel, stĂŁ cu gura cĂŁscatĂŁ si cu ochii cĂŽt cepele. Unde am mai auzit expresia asta? Oricum, probabil cĂŁ englezii ĂŽsi iubesc mult conducĂŁtorii. Altminteri, e greu de crezut cĂŁ interesul exacerbat pentru fastuosul eveniment ar putea proveni doar din bolnĂŁvicioasa si tĂŽmpita curiozitate atĂŽt de specificĂŁ românilor oropsiti. MĂŁ contrariazĂŁ, totusi, pretul celor douĂŁ torturi servite alesilor invitati: 78.000 de dolari. Prin urmare, dintr-o singurĂŁ felie mi-as putea plĂŁti toate datoriile. Din pĂŁcate n-am fost invitat. Deh, o scĂŁpare a Casei regale.
• Lumea asta ĂŽn care din gresealĂŁ trĂŁim are nevoie mereu de evenimente coplesitoare. Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea e unul dintre cele mai recente. Uneori stau si mĂŁ ĂŽntreb dacĂŁ sirul acesta de ceremonii de tot felul nu fac parte cumva dintr-un program globalizat de tinere ĂŽn frĂŽu a multimii. MuncĂŁ si evenimente. Si peste toate, afacerile. ManifestĂŁrile acestea revigoreazĂŁ o paletĂŁ largĂŁ de servicii: masini, trenuri, avioane, carburanti, hoteluri, restaurante, buticuri, drepturi de emisie si difuzare, suveniruri inscriptionate. De ce mĂŁ ĂŽndoiesc oare cĂŁ pietatea este cea care ĂŽi ĂŽndeamnĂŁ pe polticieni sĂŁ fie prezenti la Roma? E ca o ĂŽntrecere cu tema: „Cine scoate mai multĂŁ lume ĂŽn stradĂŁ“. Din acest punct de vedere sindicatele se pregĂŁtesc sĂŁ retrogradeze ĂŽn liga secundĂŁ.
• Si pentru cĂŁ tot am pomenit de muncĂŁ, Unu Mai muncitoresc s-a nimerit a fi anul acesta ĂŽntr-o duminicĂŁ. Nici o sfĂŽrĂŽialĂŁ. Doar cea a traditionalilor si, de acum pĂŽnĂŁ la iarnĂŁ, omniprezentilor mititei. Corespondentii televiziunilor au ĂŽnceput sĂŁ aibĂŁ ticuri verbale: „PetrecĂŁretii si-au instalat corturile si au ĂŽncins (nota bene) deja grĂŁtarele“. Chestia asta cu „ĂŽncinsul“ e la fel de frecventĂŁ ĂŽn restrĂŽnsul, parcimoniosul si limitatul limbaj media ca si cea cu „descinsul“. Numai cĂŁ ĂŽn cel de al doilea caz e vorba despre o altĂŁ binecunoscutĂŁ realitate a lumii românesti: mascatii. Si pentru cĂŁ tot veni vorba despre limbajul gazetĂŁresc nu pot sĂŁ mĂŁ abtin sĂŁ nu amendez un alt stupid cliseu ce ilustreazĂŁ proverbiala desteptĂŁciune româneascĂŁ. O tipĂŁ ĂŽn papainoage ne anuntĂŁ la rubrica meteo cĂŁ „sĂŽnt sanse de ploaie“. În conditiile actuale, cĂŽnt tot românul ĂŽncinge, cum spuneam mai sus, grĂŁtarele, sansele s-ar putea numi, mai degrabĂŁ, nesanse. VĂŁ ĂŽnchipuiti cum suna pe vremea inundatiilor, cĂŽnd era folositĂŁ cu aceeasi osĂŽrdie aceastĂŁ prognozĂŁ?
• Pe bunĂŁ dreptate se arĂŁta a fi revoltat cineva: ĂŽn România se ĂŽnchid scoli si spitale, dar se construiesc puscĂŁrii. Piatra Neamt ĂŽsi va mĂŁri zestrea turisticĂŁ si emblematicĂŁ cu o nouĂŁ institutie de culturĂŁ destinatĂŁ largului public: o puscĂŁrie modernĂŁ si bine dotatĂŁ. Cum se spune azi peste tot, la standarde europene. Superb! De bunĂŁ seamĂŁ, ĂŽn fata puscĂŁriei va fi amenajatĂŁ si o parcare. Cu taxĂŁ si cu opritori galbene. Si tot ĂŽn spiritul consacratei transparente democratice va exista, anual, si o zi a portilor deschise. Elevii vor veni cu clasa si doamna dirigintĂŁ sĂŁ afle ce-i asteaptĂŁ dacĂŁ mai copiazĂŁ la teze. Educativ. Poftiti la puscĂŁrie!