Eu cĂŽnd vreau sĂŁ fluier, scuip!

La vita e bella

• secvente dintr-un „uichend perfect“, imortalizate ĂŽn presa de specialitate a celor cu bani • R.M. este general manager; care le face ĂŽn ciudĂŁ românilor • atunci cĂŽnd nu evadeazĂŁ ĂŽn Toscana sau pe Riviera FrancezĂŁ, se plimbĂŁ prin pĂŁdurea BĂŁneasa si citeste despre al doilea rĂŁzboi mondial. • I.A. este profesor. Atunci cĂŽnd nu evadeazĂŁ ĂŽn Girov sau pe Riviera Cuiejdiului, se plimbĂŁ prin pĂŁdurea CĂŽrloman si citeste despre metodologia de acordare a gradatiilor de merit

R.M.: Weekendul ĂŽncepe atunci cĂŽnd simt cĂŁ vreau sĂŁ ĂŽnceapĂŁ si se terminĂŁ atunci cĂŽnd este nevoie, de regulĂŁ mai devreme decĂŽt mi-as dori.
I.A.: Uichendul ĂŽncepe vineri, dupĂŁ ultima orĂŁ de curs si se terminĂŁ duminicĂŁ la prĂŽnz, cĂŽnd mĂŁ gĂŽndesc cu ce ciorapi o sĂŁ merg luni la scoalĂŁ.
R.M.: Nu am tabieturi, dar pot spune cĂŁ un weekend bun ĂŽncepe cu o cafea si un trabuc.
I.A.: Am tabieturi, dar nu mai am cafea si nici bani de-o tigarĂŁ.
R.M.: La sfĂŽrsit de sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ sau oricĂŽnd am timp liber, ĂŽmi place sĂŁ evadez prin tarĂŁ, dar si ĂŽn afara ei. Italia, Franta si Anglia sĂŽnt destinatii la care revin oricĂŽnd cu drag.
I.A.: La sfĂŽrsit de sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽmi place sĂŁ evadez prin judet, dar si ĂŽn afara lui. Bistrita, Viisoara, Turturesti sĂŽnt destinatii la care revin oricĂŽnd. Cu drag.
R.M.: În Italia merg în Toscana, la lacul Como, la Roma, în Franta merg la Paris, în Provence si pe Riviera Francezã.
I.A.: La Bistrita merg la mĂŁnĂŁstire, la lacul BĂŽtca Doamnei, la Viisoara pe coclaurile Bisericaniului sau la o rudĂŁ ce trage sĂŁ moarĂŁ ĂŽn sanatoriu; si uneori pe Riviera CracĂŁului.
R.M.: Îmi place sã merg la operã si la teatru în Londra.
I.A.: Îmi place sã merg la Casa de Culturã si la teatru în Piatra Neamt; la cantina de la Tabere.
R.M.: Am fost, toamna trecutĂŁ, la premiera operei „Adriana Lecouvreur“ cu Angela Gheorghiu si Jonas Kaufmann la Royal Opera House, a fost un mare succes.
I.A.: Am fost, primĂŁvara asta, la festivalul „CĂŽntĂŁ bucium pe CeahlĂŁu“, cu tineri si renumiti reprezentanti ai folclorului strĂŁmosesc. A fost un mare succes.

În Piatra ies „pi sentru“, la telefoane...

R.M.: Parisul... aici ar trebui sĂŁ existe un manual de „savoir vivre“.
I.A.: Piatra Neamt... aici ar trebui sĂŁ existe un manual de „survivre“.
R.M.: În general vizitez muzee, expozitii, merg la concerte. Chiar dacã e scump.
I.A.: În general si eu vizitez muzee, expozitii si merg la concertele publice. Gratis.
R.M.: Ultima datĂŁ, la Paris, am revĂŁzut Jaquemart Andre, un muzeu privat situat ĂŽntr-o clĂŁdire superbĂŁ si care detine o rafinatĂŁ colectie de artĂŁ.
I.A.: Ultima datĂŁ, la Piatra, am revĂŁzut o galerie privatĂŁ situatĂŁ la parterul unui superb bloc de locuinte si care detine o rafinatĂŁ colectie de cesti si pahare necesare pentru irigarea invitatilor la vernisaje.
R.M.: De altfel, consult des celebra „Istorie a artei“ a lui Alpatov.
I.A.: Si eu consult des mai putin celebra „Istorie a foamei“ a lui Halmatov.
R.M.: În Bucuresti ies la teatru, la concerte, la Cãrturesti, sînt cîteva restaurante bune...
I.A.: În Piatra ies „pi sentru“, la telefoane... În Piata Bistrita sĂŽnt cĂŽteva restaurante bune... „Raza Soarelui“, de pildĂŁ.
R.M.: Ascult multĂŁ muzicĂŁ, clasicĂŁ cel mai adesea.
I.A.: Ascult, la telefon, multe amenintĂŁri, clasice adesea, privitoare la consecintele nerespectĂŁrii obligatiilor de platĂŁ asumate ĂŽn vremuri mai prospere.
R.M.: În rest nu mã bucur de capitalã, e un oras gri, poluat, aglomerat.
I.A.: Eu, din contrĂŁ, mĂŁ bucur de Piatra, e un oras colorat (verde si alte culori vii), nepoluat (nu mai avem industrie), turistic, perlĂŁ... Are si telegondolĂŁ.
R.M.: CĂŽnd vine ĂŽnsĂŁ vorba de weekend, dacĂŁ nu plec din tarĂŁ, evadez din oras, undeva unde pot sta la o pensiune si pot respira aer curat.
I.A.: În uichend, dacã am bani de motorinã, evadez din oras undeva unde pot sta lîngã masinã, cu fundul pe iarbã, cu o tigarã în gurã si cu o sticlã de apã platã lîngã mine.
R.M.: Am fost si ĂŽn Sibiu, si ĂŽn Brasov, si ĂŽn Sinaia, si ĂŽn Apuseni.
I.A.: Am fost si eu, dar pe vremea comunismului. Tot atunci am fost si la mare; pentru prima si ultima oarĂŁ. Prin sindicat.

Nu simt cĂŁ a fost uichend dacĂŁ nu am vĂŁzut cum ĂŽsi bate vecinul nevasta

R.M.: Cel mai mult ĂŽmi place Maramuresul. Merg ori de cĂŽte ori am ocazia.
I.A.: Si mie ĂŽmi place Maramuresul. Am mers ĂŽn clasa a IV-a ĂŽntr-o excursie scolarĂŁ, cu domnul ĂŽnvĂŁtĂŁtor. De atunci n-am mai avut ocazia.
R.M.: Apoi citesc mult. MĂŁ pasioneazĂŁ istoria, sĂŽnt interesat de perioada celui de al doilea rĂŁzboi mondial, ĂŽl admir pe Winston Churchill.
I.A.: Si eu citesc mult. Mã pasioneazã facturile, desfãsurãtoarele si, îndeosebi, somatiile si scrisorile de amenintare ale bãncilor si recuperatorilor. Îl admir pe Gefri Frencs.
R.M.: Ultima carte pe care am citit-o este „Cruciada ĂŽn Europa“, scrisĂŁ de Dwight Eisenhower, comandantul suprem al trupelor aliate din Europa.
I.A.: Ultima carte pe care am citit-o este „Legea educatiei“, de Petru Daniel Funeriu, comandantul suprem al ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntului din România.
R.M.: MĂŁ uit la filme, de obicei acasĂŁ. Nu simt cĂŁ a fost weekend dacĂŁ nu am vĂŁzut un film bun.
I.A.: În loc de filme mã uit pe geamul bucãtãriei; de obicei, de acasã. Nu simt cã a fost uichend dacã nu am vãzut cum îsi bate vecinul nevasta.
R.M.: Am o colectie impresionantĂŁ, ĂŽmi place Zorba grecul, iar ultimul film vĂŁzut a fost „The Social Network“, unul dintre cĂŽstigĂŁtorii premiilor Oscar din acest an, reprezentativ pentru ceea ce ĂŽnseamnĂŁ America.
I.A.: Nu am o colectie impresionantĂŁ, dar ĂŽmi place Popeye marinarul, iar ultimul film vĂŁzut a fost „ZĂŁ sosĂŁl Niu porc“, unul dintre cĂŽstigĂŁtorii alegerilor, reprezentativ pentru ceea ce ĂŽnseamnĂŁ România.
R.M.: Tot pentru relaxare si ca sĂŁ-mi limpezesc gĂŽndurile, mĂŁ plimb prin pĂŁdurea de la BĂŁneasa, iar pentru iesit ĂŽn oras prefer tot zona de nord. Centrul orasului este mult prea aglomerat.
I.A.: Pentru relaxare si pentru a ĂŽnjura ĂŽn liniste gropile mĂŁ plimb prin Ciritei, iar pentru iesit ĂŽn oras prefer zona de est, Speranta. Strada Muncii este mult prea aglomeratĂŁ.

Îmi place bucãtãria de la cantina scolii

R.M.: MĂŁ simt bine la volan. Mai ales noaptea. SĂŁ aud motorul torcĂŽnd usor si o muzicĂŁ de calitate rĂŁsunĂŽnd din boxe ĂŽn surdinĂŁ.
I.A.: Si eu mĂŁ simt bine la volan. Mai ales ziua, pentru cĂŁ noaptea vĂŁd prost. Si dau la maximum muzica de calitate a lui Vali Vijelie sau Florin Salam ca sĂŁ nu mai aud urletul esapamentului spart.
R.M.: Tehnologia ĂŽmi dĂŁ fiori. Îmi place cum reactioneazĂŁ la un simplu „touch“. Anglicism.
I.A.: Si mie îmi dã fiori. Îmi place cum reactioneazã la o simplã înjurãturã. Neaosism.
R.M.: ZĂŁbovesc mult ĂŽn librĂŁrii. Mirosul de carte mĂŁ atĂŽtĂŁ si, de regulĂŁ, nu plec pĂŽnĂŁ nu umplu o sacosĂŁ.
I.A.: Nu stau prea mult ĂŽn librĂŁrii. Mirosul de carte mĂŁ... ceva cu tĂŽtĂŁ... si nu plec pĂŽnĂŁ nu ĂŽnjur guvernul care mi-a tĂŁiat suta de euro. De regulĂŁ.
R.M.: Îmi place bucãtãria italianã, mediteraneeanã.
I.A.: Îmi place bucãtãria de la cantina scolii.
R.M.: Nu gĂŁtesc, desi am cochetat cu ideea la un moment dat.
I.A.: Eu gĂŁtesc uneori, desi n-am cochetat cu ideea ci cu o blondĂŁ trupesĂŁ venitĂŁ sĂŁ citeascĂŁ contorul.
R.M.: Unele cĂŁlĂŁtorii, mĂŁrturisesc, au avut un important scop gastronomic.
I.A.: Si în cazul meu a fost la fel. Singura datã cînd am fost în strãinãtate (cu un ansamblu de fluierasi) am mîncat - pentru cã pe atunci îmi puteam permite - un geamantan cu pate de ficat si conserve cu carne de vitã. În suc propriu.
R.M.: Despre lucrurile acestea ar fi multe de povestit, ele nu ocupĂŁ un loc codas. Meseria de manager ĂŽmi ĂŽngĂŁduie sĂŁ fiu un om liber, fericit si sĂŁ pot afirma, parafrazĂŽnd titlul unui celebru, de acum, film: Eu cĂŽnd vreau sĂŁ fluier, fluier!
I.A.: Asta nu e o parafrazã ci un citat scrupulos, exact si îndatoritor. Cît despre meseria de profesor nu cred cã mai sînt multe de povestit. Cel mult îmi îngãduie sã am o pãrere mai strepezitã despre fericire. În rest, ne asemãnãm mult. Doar cã, eu cînd vreau sã fluier... scuip!