 Cimitirul medieval, noi descoperiri
• lucrãrile de reabilitare a Curtii Domnesti au scos la ivealã alte osemente provenind dintr-un cimitir vechi de cinci secole • ca si în alte cazuri, resturile umane se adunã într-un loc comun, iar la finele santierului vor fi depuse într-o groapã comunã • Sãpãturile din cadrul santierului care se deruleazã pentru implementarea proiectului ce are ca scop punerea în valoare a Curtii Domnesti din Piatra Neamt au scos la lumina zilei noi resturi de schelete umane, care apartin unui cimitir medieval ce a existat în aceastã zonã cu circa cinci sute de ani în urmã. Luni, în a doua zi de Rusalii, unii credinciosi, veniti la slujbã la Biserica Sfîntul Ioan Botezãtoru, de la Turnul lui Stefan, se minunau de cum în santurile sãpate sãptãmîna trecutã stãteau la vedere cîteva oase ce au apartinut înaintasilor. Aceste descoperiri nu sînt singurele de acest gen, pentru cã de cînd a demarat santierul, de mai bine de un an, sãpãtorii au tot dat de resturi umane. Autoritãtile sînt de pãrere cã se vor mai gãsi schelete cîtã vreme se vor face sãpãturi în zona Turnului lui Stefan, dar peste drum de bisericã, pe panta de sub streasina Colegiului National Petru Rares, nu se vor face astfel de descoperiri, pentru cã, din cercetãrile arheologice, se stie cã nu a existat niciodatã cimitir si pe acea suprafatã. Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Neamt, a declarat cã pe perioada desfãsurãrii lucrãrilor, osemintele vor fi adunate de cîte ori vor fi gãsite, chiar si dupã fiecare zi de lucru, pentru ca la final de santier sã ajungã la o groapã comunã. „ÃŽn ultimele zile a plouat destul de mult si nu au reusit angajatii de la santier sã strîngã oasele respective, pentru cã nu le-au permis conditiile meteorologice. Dar de marti dimineatã, cînd se reiau lucrãrile pe santier, se vor aduna oasele si vor face asta de cîte ori vor mai gãsi resturi umane, pînã se va încheia santierul. La final osemintele vor fi duse într-o groapã comunã si se tine si un ceremonial religios“, a declarat Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal.
Anul trecut s-au gãsit 43 de schelete întregi
Alte descoperiri în zona Curtii Domnesti au fost si în anii din urmã. Pînã la final de martie 2010 au fost gãsite 43 de schelete de femei, copii si bãrbati, în zona Muzeului de Artã. ÃŽncã de atunci reprezentantii Complexului Muzeal au anuntat cã astfel de descoperiri vor mai avea loc. „Scheletele provin dintr-o perioadã mai îndepãrtatã decît cele gãsite în prima parte a lunii martie 2010, cînd am gãsit vreo 30. Spun asta pentru cã am gãsit ultimele schelete la o adîncime cu circa 30 de centimetri mai mare decît cea la care am fãcut primele descoperiri. Primele 30 de schelete au fost recoltate din santuri si se aflã la Muzeul de Artã, de unde vor fi duse într-o groapã comunã“, declara în martie 2010, directorul Dumitroaia. Conform spuselor specialistilor nemteni, scheletele provin dintr-un cimitir medieval care a functionat cam la începutul secolului XVI pînã la începutul secolului XVIII. „Din sãpãturile vechi si cercetãrile preventive realizate acum cinci, sase ani, din zona locuintelor particulare situate în spatele Muzeului de Artã, am adunat o serie de informatii referitoare la cimitirul medieval care a functionat în zona centralã a Piatrei. Pînã la demararea acestor sãpãturi, care acum se aflã în desfãsurare, stiam de existenta a circa 150 de morminte în aceastã zonã. Sînt vestigii care dateazã cu aproximatie de la mijlocul secolului al XVI-lea si pînã pe la începutul secolului al XVIII-lea. Mormintele contin schelete de adulti si copii, femei si bãrbati, avînd inventar specific Evului Mediu, inventar în general destul de sãrac, dar care prin specificul sãu contribuie la stabilirea cu aproximatie a datei complexelor respective“, mai sustinea directorul amintit. Cert este cã în zona respectivã a functionat un cimitir ortodox, iar în morminte s-au gãsit uneori si monede, datînd începînd cu secolul al XVI-lea, cam de la 1525 si pînã spre 1800. ÃŽn Epoca Modernã cimitirul a fost închis, dovadã fiind clãdirile care au apãrut în acea perioadã în zonã. De altfel, pînã la construirea Muzeului de Artã, pe aceeasi suprafatã a existat o scoalã. Din descoperirile fãcute în cadrul sãpãturilor se mai poate conchide faptul cã s-au efectuat înmormîntãri succesive, ceea ce demonstreazã o functionare a cimitirului pe o perioadã lungã.
|
Autentificare
