Festivalul de film pentru copii si tineret „Punguta cu doi bani“ - Piatra Neamt - 2011

„Dintre toate minunĂŁtiile Universului, cu certitudine as alege CopilĂŁria“

În organizarea Centrului National al Cinematografiei, Asociatiei Culturale „Vox Artis“ si PrimĂŁriei Piatra Neamt, ĂŽntre 29 iunie si 3 iulie 2011, Cinematograful Dacia - Panoramic din Piatra Neamt va gĂŁzdui manifestĂŁrile din cadrul Festivalului de film pentru copii si tineret „Punguta cu doi bani“, aflat la cea de a noua editie. Director al festivalului este actorul Ionut CucoarĂŁ, iar de buna coordonare a ciclului de manifestĂŁri programate se ocupĂŁ Doru Spiridonescu, director executiv al Asociatiei Culturale „Vox Artis“ si Ioan Murariu, proiect managerul aceleiasi asociatii organizatoare, amfitrion fiind Victor Purice, administratorul cinematografului „Dacia - Panoramic“.
SĂŁptĂŁmĂŽna viitoare, de miercuri pĂŽnĂŁ duminicĂŁ, vor fi vĂŁzute ĂŽn programul festivalului unele dintre cele mai importante filme pentru copii si tineret realizate ĂŽn cinematografia româneascĂŁ pĂŽnĂŁ ĂŽn acest moment: „Maria Mirabela“ regia - Ion Popescu Gopo, „Liceenii“ - Nicolae Corjos, „Ion - Blestemul PĂŁmĂŽntului, Blestemul Iubirii“ - Mircea Muresan, „Veronica“, „ZĂŽmbet de Soare“ ale Elisabetei Bostan, „PĂŁcalĂŁ“ - Geo Saizescu, „CĂŁlĂŁtoriile lui Pin-Pin“ - Luminita Cazacu, „Dumbrava minunatĂŁ“ - Gheorghe Naghi, minunatele filme de desen animat ale lui Victor Antonescu - „Robinson Crusoe“ si „Uimitoarele aventuri ale muschetarilor“ precum si filme strĂŁine de cea mai ĂŽnaltĂŁ calitate artisticĂŁ precum „The Crocodiles“ al tĂŽnĂŁrului regizor de origine germanĂŁ Christian Ditter si filmele unuia dintre cei mai prolifici producĂŁtori si distribuitori de filme pentru copii Rock Demers, din Canada, reprezentant al casei de productie „La Fete Production“ - „Daniel and the super dogs“ si „Cargo to Africa...“

Istoria ingratĂŁ a unui copil pĂŁrĂŁsit

Initiat la mijlocul anilor ‘80, ĂŽn virtutea unor nobile scopuri de educare a copiilor prin film de bunĂŁ calitate, festivalul filmului pentru copii de la Piatra Neamt are o istorie oarecum ingratĂŁ. Impecabil organizate ĂŽn perioada comunistĂŁ de cĂŁtre Inspectoratul scolar si organizatia pionierilor de la acea vreme, cu sprijinul factorilor diriguitori ai culturii - ĂŽn cadrul unor sectiuni cu filme de fictiune, ecranizĂŁri, animatie si chiar cinecluburi si filme experimentale cu peliculĂŁ pe 8, super 8 si 16 milimetri si aparate cu arc - ĂŽn trei sĂŁli de proiectie (Panoramic si Cozla - sala mare si sala micĂŁ), editiile manifestĂŁrii au fost abandonate ĂŽn primii ani ai democratiei cĂŽnd, se stie, lumea avea grijile agoniselii si patima politichiei televizate (de care, din pĂŁcate, n-a scĂŁpat nici astĂŁzi), pentru a fi tatonate intermitent si cu multĂŁ reticentĂŁ pĂŽnĂŁ prin 1997. Festivalul filmului pentru copii de la Piatra Neamt a avut soarta unui copil abandonat. Asupra cĂŁruia, acum, cineva se apleacĂŁ cu grijĂŁ, tandrete si iubire. Pentru a-i reda speranta, pofta de viatĂŁ si dorinta de a lupta cu tot rĂŁul ce a cuprins lumea aceasta care, se pare, a uitat de propriile si firestile ei rosturi.

Covorul rosu

Am ĂŽn fatĂŁ o fotografie pe care unul din cei imortalizati acolo o considerĂŁ pierdutĂŁ si pentru recuperarea cĂŁreia, de bunĂŁ seamĂŁ si pe bunĂŁ dreptate, probabil cĂŁ o sĂŁ-mi fie recunoscĂŁtor. CĂŽndva. Pentru el e un document pretios, iar pentru mine un pretext facil de nevinovat santaj sentimental si inofensivĂŁ sarjĂŁ amicalĂŁ. Obositi, dupĂŁ o prelungĂŁ libatie (bĂŁnuiesc), undeva pe coclaurile Neamtului, unul dintre cei mai mari regizori americani ai contemporaneitĂŁtii, pre numele lui Francis Ford Coppola, tatĂŁl celebrului „The Godfather“ - care, ĂŽntre altele fie spus, a detronat „Pe aripile vĂŽntului“ din fruntea box-office-ului - si alĂŁturi, ĂŽn postura ĂŽncercatĂŁ cĂŽndva de Marlon Brando, Al Pacino, James Caan sau Robert Duvall, eliberat de complexele pe care de altfel nu le-a avut niciodatĂŁ, unul dintre putinii prieteni ai mei, talentat histrion de profesie si tatĂŁ de carierĂŁ, pre numele lui Ionut CucoarĂŁ. ComunicĂŁ ĂŽn engleza de „mijloc“, o combinatie viabilĂŁ ĂŽntre rigidele norme lingvistice insulare, cioburile americĂŁnismelor si ponderata euforie zĂŁmislitĂŁ cunoscĂŁtorilor de virtutile chihlimbarii ale licorii autohtone. Pentru cĂŁ, oricĂŽt ar pĂŁrea de ciudat, pragmatic fiind, ca orice american, ĂŽntre douĂŁ filme Coppola stoarce ĂŽn teasc zĂŽmbetul soarelui rĂŁstignit ĂŽn rotunjimea bobului copt; ĂŽnainte de a cĂŁlca, cu pantofii de lac, sub lumina blitz-urilor si ĂŽn exclamatiile entuziaste ale fanilor, pe... covorul rosu.

Cu doi bani ĂŽn pungutĂŁ, Ionut CucoarĂŁ intrĂŁ ĂŽn lumea festivĂŁ a filmului


Reporter: Domnule director...! Aveti covor rosu?
Ionut CucoarĂŁ: DacĂŁ nu gĂŁsim ĂŽl aduc pe cel de acasĂŁ.
Rep.: Mi se pare mie sau, ĂŽntr-adevĂŁr, esti un tip norocos?
I.C.: Am avut sansa sĂŁ ĂŽntĂŽlnesc oameni cu care sĂŁ pot comunica. Pe lĂŽngĂŁ „monstrul“ pomenit mai sus, unul dintre acestia este doamna Elisabeta Bostan care e, de fapt, promotorul acestui festival aflat acum la editia a noua.
Rep.: Nu te hazarda; e greu de spus a cĂŽta editie este. Dar, e bine cĂŁ ati pĂŁstrat memoria traditiei.
I.C.: Festivalul, dupĂŁ cĂŽte stiu de la cei care au fost implicati ĂŽntr-un fel sau altul - printre care te numeri si tu...
Rep.: Cine mai stie asta? Sau cui ĂŽi mai pasĂŁ?
I.C.: ... a fost pus ĂŽn paginĂŁ cu foarte multi ani ĂŽn urmĂŁ, ĂŽncĂŁ din comunism.
Rep.: Poate fi considerat astĂŁzi ca o reeditare sau o reconfigurare ĂŽn spatiul contemporan a ceea ce a fost ĂŽncĂŁ din anii ‘80?
I.C.: De bunĂŁ seamĂŁ. Cu atĂŽt mai mult cu cĂŽt, prin mijlocirea documentelor - atĂŽtea cĂŽte mai existĂŁ - puse la dispozitie de cĂŁtre Victor Purice, administratorul cinematografului „Dacia“, am aflat cĂŁ ne aflĂŁm pe undeva pe la editia a IX-a.
Rep.: Mai mult decÎt atÎt, eu Însumi am fost martor implicat al acelor evenimente care au fãcut ca În orasul nostru sã poposeascã vremelnic mari nume ale cinematografiei românesti: Elisabeta Bostan, Gheorghe Naghi, care a fost sufletul acestui festival, Ion Popescu-Gopo, Gheorghe Vitanidis, Ion Truicã, Tatiana Apahideanu si multi altii. De data aceasta ce nume ne propui?
I.C.: Din nou Elisabeta Bostan, din nou Gigi Naghi, Geo Saizescu, Sebastian Papaiani, Bianca Brad, Medeea Marinescu, Victor Antonescu, Titus VĂŽjeu, directorul Centrului National al Cinematografiei, Eugen SerbĂŁnescu, cĂŁruia ĂŽi multumesc pentru faptul cĂŁ a avut ultimul cuvĂŽnt ĂŽn reeditarea acestui act cultural.
Rep.: Sper cĂŁ nu e o editie de crizĂŁ. Ar fi dezolant.
I.C.: Ne-am propus sĂŁ facem un festival ca la Rio. Orasul va fi pavoazat pe mĂŁsurĂŁ, iar lucrul pe care ni-l dorim cel mai mult este acela de a fi coplesiti de copii.
Rep.: În ce mod este implicat Inspectoratul scolar care, într-un fel sau altul, are sub oblãduire acesti copii?
I.C.: Îi multumesc doamnei inspector general Luminita Vîrlan, care ne-a asigurat de tot sprijinul în popularizarea si mobilizarea copiilor la eveniment. În definitiv, ei sînt beneficiarii. Si, apropo de copii, am un mare of. Hidoseniile care se difuzeazã acum pe posturile de televiziune, maniera în care sînt traduse filmele de animatie, filmele pentru copii si tineret creeazã, dincolo de spaime, senzatia cã sînt împotriva omului. Agresivitatea si vulgaritatea sînt elementele regretabile ale acestor asa-zise productii cinematografice.
Rep.: SĂŁ ĂŽnteleg de aici cĂŁ ceea ce veti face voi se bucurĂŁ de o selectie atentĂŁ?
I.C.: Selectia a fost fĂŁcutĂŁ de superprofesionisti. Este un juriu de regizori si actori din Bucuresti si, pentru cĂŁ veni vorba, trebuie sĂŁ le multumesc din suflet pentru faptul cĂŁ ne-au pĂŁsuit cu foarte multe cheltuieli care, ĂŽn primul rĂŽnd, tin de ceea ce se numeste copyright.
Apoi, ai sã observi cã distributiile filmelor sÎnt cu actorii generatiei de aur a filmului românesc. Readusã În fata publicului, aceastã pleiadã, aceastã elitã, aceastã castã cinematograficã, eu cred cã este un lucru benefic. Este un prim pas; mic, dar este un Început.
Rep.: Din punct de vedere organizatoric vorbind, ati reusit sĂŁ implicati si primĂŁria.
I.C.: În ciuda greutĂŁtilor materiale prin care trece toatĂŁ lumea acum, conducerea PrimĂŁriei Piatra Neamt, Consiliul local, primarul Gheorghe Stefan, vor ĂŽncerca sĂŁ ne ajute cu ceea ce se va putea. E important faptul cĂŁ a spus un „da“ din prima, fĂŁrĂŁ prea multe negocieri. Si asta, consider eu, este un lucru bun si de apreciat. Echipei de aici i s-a alĂŁturat si o echipĂŁ de la Bucuresti. Este vorba de cei de la E-Media, reprezentati de Ioana Bogdan, o enciclopedie vie a cinematografiei românesti.
Rep.: Structura programului... pe scurt...
I.C.: Zilnic vor fi cĂŽte trei gale de proiectii, iar afarĂŁ, ĂŽn fiecare searĂŁ, de la ora 18,30, vor evolua copii talentati ĂŽntr-ale muzicii. Ne-am propus sĂŁ difuzĂŁm, ĂŽn nocturnĂŁ, si cĂŽte un film ĂŽn aer liber.
Rep.: Ionut, ti-as propune sĂŁ ĂŽncheiem cu cĂŽteva fraze mai elaborate pe care le-am selectat din caietul-program al festivalului si care, cred eu, sintetizeazĂŁ coerent natura resorturilor interne ce au declansat aceastĂŁ fericitĂŁ initiativĂŁ. SĂŁ nu te sperie tonul imperativ. Citeste-le!
I.C.: „Un festival de film ĂŽnseamnĂŁ o ĂŽntĂŽlnire a mai multor lumi culturale, ĂŽnspre descoperirea unor universuri comune de idei... Un festival de film pentru copii si tineret are, ĂŽn plus, deschiderea unor drumuri ĂŽnspre aceste lumi culturale, ce nu ĂŽsi vor gĂŁsi tinta imediat... Dar ĂŽn ani de zile, uneori mai mult decĂŽt putem crede, vor avea explozii incredibile ĂŽn mintile si sufletele acestor copii, care acum stau cu ochii atintiti ĂŽnspre marele ecran, cu gĂŽndurile si cu sufletele lor larg deschise cĂŁtre minunatele povesti ale copilĂŁriei si ale adolescentei...
Un festival de film pentru copii si tineret ĂŽnseamnĂŁ o investitie culturalĂŁ pe termen lung, ce va aduce ĂŽnapoi cĂŽstiguri inestimabile...“
Rep.: DacĂŁ asa va fi, rĂŁmĂŽne de vĂŁzut. Important este sĂŁ supravietuim. MĂŁcar pĂŽnĂŁ atunci!