Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2011
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Alte Titluri 30 Iulie 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Edenul si apoi - note de cãlãtorie la Balcic

Edenul si apoi - note de cãlãtorie la Balcic

Venind dinspre Nisipurile de aur, avînd în dreapta, cînd mai aproape cînd mai departe, marea unitã cu cerul printr-o dîrã cetoasã si alburie, strãbati întîi localitatea Kranevo, o pitoreascã asezare cãtãratã pe coastele abrupte ale povîrnisurilor printre care serpuieste soseaua, treci pe lîngã plajele întesate din Albena si intri apoi în Balcic. De Balcic stiam cîte ceva din adnotãrile parcimonioase ale cunoscutului jurnal al lui Mihail Sebastian. Prigonitul autor al uneia dintre cele mai frumoase lucrãri dramatice din literatura românã, avînd ca subiect eterna si umana aspiratie cãtre dragoste si afinitate, ã"Steaua fãrã numeã", lucra în rãstimpuri pe Sãrindar, zãmislind cîteva editoriale din remunerarea cãrora îsi putea permite cîte o lunã de vacantã creatoare la Balcic. Si nu era singurul. Plasticitatea locului are resurse inepuizabile, asa cã poate fi considerat, fãrã exagerare, asa cum bine spunea cineva, o Mecca a pictorilor. Artisti plastici, scriitori, oameni politici ai vremii gãseau coltul acesta împãnat de frumusete, cu cãsutele albe cocotate pe coasta muntelui la picioarele cãruia freamãtã marea, ca fiind ideal pentru sãvîrsirea inspiratiei, a deplinãtãtii gîndurilor si a întruchipãrii ideilor fericite. Alexandru Satmari, Petrascu, Tonitza, Sirato, Dãrãscu, Iser, Cecilia Cutescu Storck, Steriadi, Lucian Grigorescu, Sabin Popp, Theodorescu Sion, Oscar Han, sînt cîtiva dintre acestia. Mai mult, la Universitatea liberã ã"Coasta de Argintã", întemeiatã în perioada interbelicã, au conferentiat cîndva Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, Pamfil Seicaru, Ion Pillat, Perpessicius, Stefan Nenitescu, Oscar Walter Cisek si ultimul primar român al Balcicului, Octavian Mosescu.

Istoria, în picioare

Se pare cã si astãzi, în spiritul unei traditii intelectuale statornicite, oamenii de culturã si artã ai României cotropite de excese, cautã sã regãseascã farmecul vetust si de neegalat al Balcicului. Spun asta pentru cã a doua importantã adnotare despre Balcic o am din tablourile pictorului pietrean Dumitru Bostan; cel care acum cîtiva ani a surprins inspirat cîte ceva din farmecul acestor locuri. Pe care, eu însumi, le-am perceput înfiorat abia acum; cînd am realizat cîtã dreptate avea Alain Robbe-Grillet cînd fundamenta principiile unui tip de cinematograf intelectual - ilustrat prin celebrul ã"Lã' Eden et apresã", din 1970 - bazat pe un joc continuu în timp, în care memoria este singurul instrument de cunoastere al omului.
Cîndva port de grîne, din care plecau în cele patru zãri aromele pîinii românesti, îndestulãtoare pe atunci, Balcicul si-a conservat istoria cu îndîrjire si devotament fatã de trecut, nefiind invadat nici de clãdiri imense, nici de supermarketuri si nici de agresivitatea stupidã a lumii Europei unite întru profit si spoliere profanatoare. Strãdutele în pantã au rãmas aceleasi, casele stau ca si acum o sutã de ani cu temeliile la marginea ulitei sau adãpostite de verdeata vitei de vie întinsã ocrotitor deasupra unor curti mici, în amiaza fierbinte, iar antrepozitele de cereale, lãsate în pãrãsire, putrezesc încet în partea dinspre vechiul port, veghind înserãrile cu umbrele lor imense aruncate asupra valurilor.

Un vis romantic

Domeniul Reginei Maria s-a dovedit a fi unul dintre cele mai fericite exemple de întrupare a linistii, a meditatiei, a cugetãrii si, în acelasi timp, a unui vis romantic. Cãci trebuie sã fii cu adevãrat pãtruns de spiritul ã"sturm und drangã"-ului pentru a reconstitui în realitate dimensiunile fantastice ale unui castel vegheat de înãltimi, prin fata cãruia se perindã, fantomatic, noaptea, pînzele albe ale unei corãbii. Cu muntele în spate si marea în fatã. Asemenea imagini exaltate vor fi cutreierat cîndva visele pictorilor romantici, sau vor fi fiind o sintezã alcãtuitã din reminiscente livresti asupra legendelor si istoriei navigatiei, de la biscaieni si galicieni la portughezi, normanzi si bretoni, de la navele flamande la primele corãbii engleze. Iar cultul aceasta al navigatiei mediteraneene a lumii lui Filip al II-lea transpusã în decorul aproape septentrional al Mãrii Negre a dat rezultate unice. Cu o conceptie spiritualã destul de eclecticã si cu o utopicã viziune asupra unei întruchipãri comunitariste a divinitãtii, fiica marinarului englez si-a clãdit ciudatul vis cu o scrupulozitate si o acribie demnã de cauza pe care si-a asumat-o. Castelul ei nu e un punct forte, nu e o constructie care dominã auster si, în consecintã, autoritar tãrmul si domeniul ci, curios, reprezintã o simplã parte conceputã a se integra unui întreg teritoriu domestic; fascinant, e adevãrat, dar atît de tributar utilitãtii estetice si pragmatismului confortabilitãtii. Un teritoriu dominat de acaparatoarea dominatie a vegetalului si mineralului - ã"zidul si iederaã", cum ar fi spus Mircea Malita încercînd sã demonstreze, asemeni lui Teilhard de Chardin, cã ã"lumea cade înainte si în sus spre spiritualã" - dar într-un mod subtil si rafinat controlat, ca într-o scenografie naturalistã alcãtuitã savant si premeditat; întru frumos, seductie si aproape straniu rafinament.

Ca la mama acasã

Si, din aceastã perspectivã, tot ceea ce se întîmplã acum în preajma sofisticatului stabiliment regal aflat la circa patru kilometri de oras, e dimensionat corect conform cerintelor imperative ale economiei de piatã balcanice. Pînã la a ajunge la intrare, de o parte si de alta a drumului povîrnit, nelipsitele standuri cu suveniruri si un soi de ospãtãrii cu specific... românesc. Se mãnîncã, dupã cum scrie pe un panou asezat pe trotuar ã"ca la mama acasãã" si se bea ã"ca la tata la crîsmãã". Se plãteste ca la înscrierea masinilor românesti în Bulgaria; adicã în leva. Mai mult, românii - natie privilegiatã, ce mai! - au o reducere consistentã: douãzeci la sutã. Ca în orice excurs de vacantã cifrele se dovedesc a fi obositoare si amãnuntele pedante superflue.
Traseul, care pentru a fi strãbãtut si perceput în integralitate necesitã o întreagã zi, ar trebui refãcut în fiecare vacantã estivalã si redescoperit dincolo de semnificatia istoricã si documentarã, doar prin intermediul simturilor. Cãci Balcicul este, înainte de toate, senzorial; si tocmai de aceea persuasiv.

Linisti si nelinisti

În dreapta Gheretei santinelelor, a celor douã mari porti de lemn cetluite în baiere de fier forjat ce strãjuiesc intrarea dinspre uscat a domeniului si de unde se pot vedea toate punctele de interes ale paradisului vegetal amenajat de peisagistul elvetian Jules Janine, portile gratioase din fier forjat ale constructiei din piatrã albã pãzesc fîntîna cu ã"cea mai rece si mai curatã apãã", Fîntîna de argint. La vale, curgînd firesc cãtre freamãtul mãrii, suvite de apã încadrate de cîmpuri de flori, întretãiate de pietre peste care poti sã încerci emotiile traversãrii, desãvîrsesc exuberanta naturalã într-o ametitoare cascadã ce se prãbuseste fremãtînd de-a lungul jgheabului de piatrã pogorît cãtre pîntecul mãrii. ã"Stella Marisã", capela de rugãciune si închinãciune, loc menit sã adãposteascã vremelnic nici mai mult nici mai putin decît inima reginei, Izvorul Sfînt legat de pãtimirile Sfintei martire Marina, Sãgeata albastrã, vila nelinistitului Print Nicolae, alãturi de care se învîrte molcom, sub murmurul cascadei roata imensã a morii, tihnita Grãdinã Ghetsemani, sînt tot atîtea prilejuri de popas în preumblarea tihnitã punctatã la tot pasul de amãnunte tulburãtoare prin gratie, firesc si frumusete. Si în acelasi timp printr-un oarecare aer de stranietate sugerat de planturozitatea acaparatoare a vegetatiei si de presiunea istoriei care palpitã în fiecare piatrã. Cu valurile fremãtînde ale mãrii la picioarele ei.

Imperiul din noi

La crama regalã de pe Aleea vinului, satisfactiile unei degustãri ad-hoc pun la încercare virtutile bãrbatilor nãrãviti a simti deliciul tãriei de numai optsprezece ani împliniti si persuasiunea, asupra femeilor, unei licori alcoolice izbucnitã din mirosul petalelor de trandafiri. Cînd Regina Maria a venit pentru prima datã pe aceste locuri, în 1922, cea mai mare parte a terenurilor era sub stãpînirea vitei de vie. O asemenea traditie nu putea rãmîne neexploatatã. Si iatã cã astãzi, veteranele licori se odihnesc în butelii de sticlã colbuitã, de peste o sutã de ani. ã"Cuibul linistitã", castelul propriu-zis, este o vilã albã cu acoperis de tiglã rosie, strãjuitã de un minaret zvelt, cu un aer auster si dominatã de rigorile unei simplitãti debusolante, în ciuda opulentei usilor masive din lemn sculptat si a dulapurilor încrustate, alãturi de care, sub o consolã de lumini din fier forjat se aflã cîteva tablouri, relicve istorice, fotografii si un mic altar de unde se vede marea si Dumnezeu. Aici se întrupau si întrunirile politice si micile comploturi care, într-un veac agitat de reconfigurãri nationale si de iluzia revitalizãrii unui imperiu neobizantin balcanic în care ar fi intrat Bulgaria, România, Serbia, Muntenegru si Albania, si de care nici regina României nu ar fi fost cu totul strãinã, iscau gratuite vise desarte de întemeiere a unei noi ordini zonale. Între timp, pe marginea viselor nãruite, sub un imens acoperis de frunze plesnind de pulsatia clorofilei, o sopîrlã micã se strecoarã agilã printre crãpãturile pietrei încinse.

Articol afisat de 2049 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective