Satul medieval prinde contur
• proiectul realizãrii unui sat traditional asa cum era el în urmã cu cîteva veacuri a demarat, fiind instalatã prima casã • „Prin tot ce dorim sã întreprindem încercãm sã readucem în actualitate satul românesc traditional cu acel crîmpei de viatã specific civilizatiei medievale. Sperãm ca ideea noastrã sã devinã un punct de atractie turisticã“, a declarat Petru Bîia, primarul de la Poiana Teiului • La Poiana Teiului proiectul unui sat medieval, ce va fi plasat în vîrf de munte, undeva în locul numit Poiana Livezi prinde contur, parteneri în derularea initiativei fiind primãria din localitate si Fundatia „Drept credinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfînt“. Prima casã a fost ridicatã deja, lucrîndu-se acum la o a doua, aceasta constînd într-unele din vechile locuinte ale zonei strãmutate cu tot cu mobilierul lor traditional, astfel încît sã fie locuibile si functionale. La asezarea lor în viitorul sat medieval au lucrat ca voluntari oameni din localitate, dar si din Piatra Neamt sau Tîrgu Neamt si chiar de la Suceava, care s-au arãtat încîntati de ideea partenerilor. Din discutiile purtate cu acestia, am înteles cã, spre deosebire de ceea ce înseamnã muzeele satului, satul medieval din Poiana Teiului se vrea un asezãmînt rural viu, unde, atunci cînd va fi gata, sã se poatã desfãsura activitãti specifice unui asezãmînt de dinainte de anul 1800. „Ideea e cã acest proiect se vrea un sat viu. Adicã nu un muzeu, gen Muzeul Satului. O asezare ruralã cu o arhitecturã veche, dar în care viata sã se desfãsoare normal si-n care oamenii sã-si producã cele necesare traiului desfacîndu-si produsele de tot felul, inclusiv cele mestesugãresti sau agroalimentare, preparate traditional. La acestea, vor fi adãugate activitãtile culturale si de recreere, dar musai specifice vremurilor de altãdatã. Acolo vor locui familii, care vor trãi asa cum s-a trãit în urmã cu ceva secole pe aceste meleaguri. Este sat medieval, dar unii din cei interesati vor putea locui acolo, în spatii de cazare. Prin tot ce dorim sã intreprindem, practic încercãm sã readucem în actualitate satul românesc traditional cu acel crîmpei de viatã specific civilizatiei medievale. Sperãm ca ideea noastrã sã devinã un punct de atractie turisticã“, a declarat Petru Bîia, primarul comunei Poiana Teiului. ÃŽn comunitatea de la coada lacului, exista de mai multã vreme ideea de a fi realizat un astfel de proiect, numai cã la altã scarã, ceva mai redusã.
Satul va avea peste 100 de case
„Conform noului proiect, satul va cuprinde în jur de 60 de gospodãrii, plus celelalte utilitãti cum sînt moarã, fierãrie, capelã si multe altele“, a adãugat primarul Bîia. Cît priveste locul de amplasare al satului medieval, acesta va asigura o priveliste deosebitã, panorama presupunînd mãretia Muntelui Ceahlãu si o parte a Lacului de acumulare Izvoru Muntelui. Asezãmîntul memorial-medieval-social-cultural, cum este el numit ca titlu de proiect, nu este singular, altele asemenea fiind demarate la Brodina de Sus si Orata, Suceava sau la Braniste, Dolj. „Ideea face parte din obiectivul fundatiei, de reînviere a traditiei tãrãnesti din zona Moldovei în general si tinutul Neamtului în special. Vrem sã fie o poartã în timp spre casa si gospodãria tãrãneascã, care sã armonizeze elementele arhitecturale traditionale, specifice mediului rural si mestesuguri. ÃŽn zonã vom face si o micã reactualizare a Culturii Cucuteni, prin realizarea a 20 de locuinte functionale în spiritul acestei culturi“, declara pentru Monitorul Elena Iftimie, vicepresedintele Fundatiei „Stefan cel Mare“. Satul va avea peste 100 de case tãrãnesti, împãrtite pe categorii de folosintã. Pe lîngã cele 20 de case Cucuteni locuibile, vor mai fi 30 de case sociale, fundatia ocupîndu-se si cu sprijinirea sãrmanilor. „ÃŽn aceste case vor locui 10 copii, 10 tineri si 10 bãtrîni. Vor fi locuinte temporare, pentru studiu sau odihnã“, a mai sustinut Elena Iftimie. Vor mai fi aduse 13 biserici, mai mari sau mai mici, iar pentru viata socialã a satului va fi amenajat un amfiteatru pe treptele naturale ale terenului. Alte 25 de constructii vor avea caracter mestesugãresc, cu tot cu anexele de rigoare. „Vedem ce specialisti gãsim, cã vrem sã respectãm cît mai bine traditiile tãrãnesti. Vrem sã avem acolo ateliere de cojocãrit, dulgherie, tîmplãrie, dogãrit, drãnitit, funierit, lumînãrit, vãrãrit, rotãrit, fierãrit, precum si încondeiere de ouã, cusut, ceramicã, împletituri (din papurã, pãnusi, rãchitã), articole bisericesti si anexe gospodãresti în care se va prepara hranã din productie proprie, absolut naturalã si traditionalã. Locuitorii din sat si zona învecinatã vor fi implicati în asta. Vrem sã implicãm oamenii din Neamt, pentru cã este un proiect pentru întreg judetul“, mai afirma vicepresedinta fundatiei.
|