Bîlciul, ieftin si... scump
• Bîlciul Anual de la Roman reprezintã un pol de atractie din primele zile • „Monitorul“ prezintã, orientativ, principalele preturi • oferta din acest an este diversificatã, însã preturile sînt mai mult pentru... criza comerciantilor • Poate singura bucurie a verii, pentru cei mai multi dintre romascani va rãmîne, în sezonul estival 2011, Bîlciul Traditional, un loc în care fiecare adult are ocazia sã-si aducã aminte de clipele frumoase ale copilãriei, în timpul cît... uitã de grijile cotidiene, iar copiii îsi creazã amintiri care, peste ani, îi vor lega de locuri si oameni care le sînt foarte dragi. Cum concediile sînt mai mult de domeniul imaginatiei, majoritatea locuitorilor din oras si comunele limitrofe abia au asteptat deschiderea sãrbãtorii anuale. ÃŽn plus, avînd în vedere cã am intrat în luna august, orasul si zona adiacentã se „repopuleazã“ cu multi tineri plecati peste hotare si care, atunci cînd vin acasã, nu rateazã oportunitatea de a-si cheltui aici o parte a banilor agonisiti. ÃŽncã de joia trecutã, din prima zi a Bîlciului, au apãrut primii „curiosi“, întreaga suflare a orasului gîndindu-se doar „cum va fi anul acesta“, la „ce vine nou“ si, în nota mercantilismului acestor vremuri... „cum sînt preturile“. Redactorii „Monitorului“ au fost prezenti în spatiul dintre strada Bogdan Dragos si Bazarul Roman, locul traditional pentru organizarea bîlciului în fiecare din aceste zile, putîndu-vã prezenta, fãrã subiectivism, „mercurialul“ ofertelor. Un drum cãtre Bîlci începe, invariabil, de pe strada Bogdan Dragos, fie de la intersectia cu strada Renasterii, principala cale de acces cãtre spatiul de distractie, fie de la rãscrucea cu artera paralelã, Viitorului. Nimeni nu se poate astepta la nimic altceva decît la aglomeratie, atît pe cãile de acces adiacente cît mai ales pe cele douã strãzi închise circulatiei cu acest prilej. ÃŽn zilele cele mai aglomerate, cum a fost, de exemplu, duminicã, 31 iulie, parcurgerea traseului dintre zona Scolii nr. 7 si intrarea în Bîlci seamãnã cu un ritual.
„Preludiul“
Tarabele, gheretele si terasele sînt aliniate de o parte si de cealaltã a strãzii Renasterii, într-o paletã multicolorã, multi-muzicalã si multi... mirositoare, pe drumul dintre strada Bogdan Dragos si Bazar. Fiecare comeriant încearcã, pe mãsura posibilitãtilor, sã îsi atragã musteriii, indiferent de mijloace. Marea majoritate a acestora apeleazã la un „marketing non-agresiv“, avînd în vedere cã „grosul“ potentialilor clienti sînt doar în trecere, însã, în momentul în care „simt“ pe cineva interesat sînt gata, dintr-o suflare, sã explice întreaga ofertã si sã lase ceva la pret. Ceaune si tigãi, oale de lut, haine la reduceri („2 la 10 lei orice produs“, nr), CD-uri, pusti si pistoale de jucãrie, pernute de plus, „pistoale pentru baloane“, blugi si încãltãri „de firmã“, suveniruri multicolore, mileuri, produse de curãtenie si întretinere, jucãrii de tot soiul si chiar... iconite si simboluri religioase atrag ochiul trecãtorilor. ÃŽn tot acest rãstimp, fumul grãtarelor rãzbate de unde nu te astepti, aducînd mirosuri din întreaga paletã gastronomicã. Netraditional pentru zonã însã, se pare, foarte apreciat de urmasii lui Roman Musat, rãmîne kurtoskolacs, asa zis-ul „cozonac unguresc“, întreaga zonã de acces cãtre bîlci fiind presãratã de comerciantii din Harghita - Covasna, care îsi expun produsele... odatã cu tehnologia de fabricatie. „Numai“ 10 lei costã diversele specialitãti (miere, nucã, scortisoarã, caramel etc.) dintr-un asemenea aluat întins pe tambur si copt la flacãrã. Din cîte se pare, acest produs a cam „omorît“ traditionala „vatã pe bãt“ si gogosile „înfuriate“, care costã 2-3 lei, ultimele fiind disponibile cu o largã paletã de gemuri sau creme gen „Nutella“. Porumbul fiert sau copt costã, de regulã, 3 lei, însã o serie de „romascani adaptati“ au apãrut, pe cont propriu, cu oalele pline de trufandalele de sezon, la jumãtate din acest pret. Popcornul si chipsurile sînt, de asemenea, cãutate, la circa 1,5 lei portia. Marea majoritate a comerciantilor s-au „lipt“ de locatarii din zonã, putînd sã-si bage masinile în curtile acestora, sã aibã acces la curent electric sau alte facilitãti si sã se simtã mai „curajosi“ fatã de concurenta care ajunge, de multe ori, sã doarmã lîngã instalatiile pentru produs deliciile de sezon.
5 lei „tragerea“
Odatã intrat în perimetrul bîlciului, prima impresie este cea „clasicã“, adaptatã acestui tip de evenimente, anume cã „totul îti furã simturile“. Luminile multicolore, muzica la maxim si mirosurile îmbietoare se „bat“ pentru suprematie. Un simplu „tur“, asa cum îl fac, probabil dintr-o inertie a vremurilor, romascanii, începe din partea dreaptã a perimetrului, cãtre spatiile de distractie si „tiribombe“. Nu întîmplãtor, în aceastã parte dreaptã a bazarului au fost montate cele mai multe instalatii de distractie. „Masinutele tamponabile“
, „ciocanul“, „bancheta Hollywood“, „parasutele“, „trenuletele“, „caruselul“, „rodeo“, „salteaua elasticã“, „toboganul gonflabil“ etc. îi atrag ca un magnet pe multi dintre vizitatorii de toate vîrstele, unii veniti aici special pentru asa ceva. Pentru 5 lei, fiecare amator de distractie poate încerca senzatii inedite, în special „bancheta“, „ciocanul“ si „parasutele“, ce oferã acceleratii gravitationale intense, mai ales pentru deliciul celor care... se uitã. Multi dintre romascani deplîng, însã, lipsa simbolului multor ani, „iujul“ mare, care în acest an lipseste, cel mai probabil din ratiuni de sigurantã. De altfel, pînã în prezent nu au fost incidente, firmele din Piatra Neamt si Botosani, care se ocupã de exploatarea instalatiilor rezolvînd cerintele de sigurantã. Nu lipsesc, nici în acest an, gheretele celor care practicã asa-zisele jocuri sau „sporturi de noroc“, de genul ruletei cu premii, a aruncatului cerculetelor în gîturile sticlelor sau a pescuitului rãtustelor. Cum, mai orice „bãietas“ care merge la bîlci, dupã ce s-a înnoit, trebuie sã arate cã are si ceva... muschi, rãmîn si în acest an la modã aparatele de lovit cu pumnul. Ca noutate, pentru cei care se cred fotbalisti si nu se tem, la o adicã, sã îsi rupã picioarele, a fost adusã si o instalatie care mãsoarã, nu se stie în ce sistem de referintã, intensitatea suturilor în minge. ÃŽn timpul „turelor“ prin acest spatiu pot fi admirate si colectiile de haine si cojoace de blanã ale producãtorilor din zona Ardealului, pe drept cuvînt aici putînd fi gãsite articole pe mãsura si gustul fiecãruia. Preturile sînt undeva în jurul a 400-500 de lei pentru o hainã „obisnuitã“, însã comerciantii sînt deschisi permanent negocierilor, mai ales cînd vine vorba de vreo „toalã“ mai scumpã.
Terase îmbietoare, atentie mare!
Aceste „ture“ prin bîlci impun de la sine si unele pauze pentru „alimentare“. Mai multe firme din Roman si-au deschis terase de unde rãzbat, permanent, mirosuri care mai de care mai îmbietoare. Ofertele sînt diversificate, însã recomandabil este de a parcurge mãcar o datã întreaga zonã de alimentatie, pentru a discerne în cunostintã de cauzã. La unele terase micii, cîrnãciorii, ceafa, costita, scãrita, pulpele, pieptul sau aripioarele de pui, ciupercutele la grãtar ori cartofii „pai“ pot fi reci, în ciuda rulajului mare de marfã. Oricum, orice „pofticios“ poate pleca de aici cu burta plinã însã ceva mai „usor“ la buzunare, deoarece preturile nu sînt chiar pentru toatã lumea. Sînt disponibile tot felul de sosuri, murãturi, salate, usturoi si chiar ardei copti, ca „acompaniament“ pentru festin. Hamsiile, sprotul si chiar macroul, brînza cu mãmãligutã si multe alte delicii îsi asteaptã clientii care „nu se uitã la bani“. Mititeii costã 1,5-2 lei cu pîine si mustar, în timp ce restul preparatelor se vînd la „suta de grame“, cu preturi pornind de la 4 lei (cîrnatii proaspeti) si pînã la 7 lei (ceafa sau cotletul). Garniturile au, de asemenea, preturi între 3 si 4 lei portia. Bãutura de bazã rãmîne berea, fie cã provine de la butoaie, servitã în pahare de unicã folosintã cu circa 2,5 lei/400 ml fie la sticlã, la terasele mai „rãsãrite“, apa mineralã si sucurile vînzîndu-se în special la recipienti de 500 ml, cu 4-5 lei/sticla. Greu, aproape imposibil gãsesti o cafea în acest spatiu unde mai degrabã tãriile si vinul „întretin spiritul clientilor“. Ca amãnunt, o „turã“ la toaletã ajunge un leu. Nimeni, însã, dintre vizitatori sau comercianti nu se plînge deocamdatã, mai ales cã urmeazã încã o sãptãmînã plinã de distractie. Si distractia costã.
|
Autentificare
