Prim ajutor pe fugã
• potrivit legii, pentru obtinerea permisului de conducere este necesarã absolvirea unui curs de prim ajutor • aceeasi lege prevede cursuri de doar douã ore • este prea putin, sustin în cor medicii • Pentru obtinerea permisului de conducere, legea spune foarte clar cã un candidat trebuie sã absolve un modul de curs de prim ajutor, atît pentru a sti sã rãspundã la întrebãrile de profil din chestionarele teoretice, dar mai ales pentru a sti cum sã intervinã în cazul producerii unor accidente. Initiativa lãudabilã, dar, din pãcate, nu de mare folos nimãnui. Majoritatea scolilor de soferi din Neamt fac astfel de cursuri de cele mai multe ori cu medici specializati în urgente. Partea cea mai proastã însã este cã aceste cursuri au fost reduse de la 5 ore cum erau pînã acum mai multi ani, la doar douã ore. Timpul este mult prea scurt pentru ca un viitor sofer sã asimileze niste informatii esentiale, utile, si, de cele mai multe ori se alege doar cu un amalgam de informatii care mai mult îl bulverseazã decît îl ajutã. „Dupã pãrerea mea, aceste cursuri sînt extrem de utile si ar trebui efectuate la modul cel mai serios si nu doar cu informatii teoretice ci si practice. Existã situatii limitã cînd gesturi minore pot salva o viatã, si deprinderea de a face un masaj cardiac sau alte manevre de urgentã, pot face diferenta dintre viatã si moarte. Acestor cursuri ar trebui sã li se acorde o si mai mare importantã cu atît mai mult cu cît numãrul accidentelor rutiere este foarte mare. Astfel de module de curs se fac în judet dar, oricît de bine intentionat ar fi medicul ce prezintã aceste informatii, el are la dispozitie doar douã ore. Atît prevede legea, si este mult prea putin. Cursantul nu are timpul necesar sã asimileze cunostinte importante“, a declarat medicul Letitia Damoc, sefa Serviciului de Ambulantã Neamt. Faptul cã nu se dã prea mare importantã acestor cursuri de prim ajutor iese în evidentã si din întrebãrile medicale incluse în chestionarele la care trebuie sã rãspundã viitorii soferi. Acestea nu au mai fost probabil revizuite de ani buni, motiv pentru care rãspunsurile nu mai corespund cu protocoalele medicale în vigoare sau contin de-a dreptul greseli flagrante. „Potrivit noilor protocoale terapeutice în medicina de urgentã, nu se mai verificã pulsul unui accidentat ci doar respiratia. Se presupune cã dacã o persoanã nu are respiratie, obligatoriu este si în stop cardio-respirator. ÃŽn chestionar însã la rãpuns corect apare verificarea pulsului si nu a respiratiei. De asemenea, în aceleasi chestionare apare o întrebare referitoare la ce ar fi mai indicat sã fie folosit pentru imobilizarea unui membru, o atelã improvizatã sau o esarfã. Rãspunsul corect este esarfa potrivit chestionarului. Medical vorbind însã este gresit, fiind de preferat atela improvizatã. Aceste chestionare ar trebui reactualizate pentru cã în caz contrar viitorii soferi obtin informatii eronate“, a adãugat medicul Letitia Damoc. Iatã un alt exemplu, aceasta fiind întrebarea dintr-un chestionar dat viitorilor soferi: Cum va fi ridicatã o persoanã grav rãnitã într-un accident de circulatie? a) cu atentie, de mîini si de picioare de cãtre douã persoane; b) cu atentie, mentinîndu-se în acelasi plan capul, gîtul si toracele; c) mentinînd picioarele în sus si capul ceva mai jos decît trunchiul, pentru o mai bunã circulatie a sîngelui în organism.
Gresite toate variantele spun doctorii deoarece un om grav rãnit nu trebuie miscat pînã la venirea personalului specializat deoarece este posibil ca victima sã aibã suferinte ale coloanei vertebrale si, odatã miscatã, poate paraliza.
|