Despre pĂŁstrĂŁv si viata subacvaticĂŁ, cu cercetĂŁtorii de la Potoci

• profesorii universitari Ionel, Liviu si Manuela Miron sĂŽnt implicati de ani de zile ĂŽntr-o amplĂŁ activitate de cercetare stiintificĂŁ • pentru dotarea laboratorului la standarde europene au fost consumate ĂŽn jur de 15 miliarde lei vechi •

SAPOU: Cercetarea subacvaticĂŁ cu batiscaful ĂŽmpinsĂŁ pĂŽnĂŁ la performantĂŁ, elaborarea si aplicarea biotehnologiei de crestere a pĂŁstrĂŁvului pe lacul Bicaz si specializarea studentilor români si strĂŁini prin masterat si doctorat, iatĂŁ doar cĂŽteva din preocupĂŁrile unui om de stiintĂŁ foarte cunoscut ĂŽn zona Bicaz, ce si-a legat viata pentru totdeauna de Statiunea BiologicĂŁ Potoci. Acesta este profesorul universitar Ionel Miron, doctor ĂŽn biologie, cel care, la cei 76 de ani ai sĂŁi, continuĂŁ sĂŁ se implice ĂŽn activitatea stiintificĂŁ a statiunii, ca centru de cercetare si aplicare practicĂŁ a cunostintelor teoretice predate studentilor, masteranzilor si doctoranzilor ĂŽn cadrul UniversitĂŁtii „Alexandru Ioan Cuza“ Iasi. În ĂŽntreaga sa activitate ĂŽi sĂŽnt alĂŁturi, fiul sĂŁu, Liviu, la rĂŽndu-i profesor universitar si sotia acestuia, Manuela, lector, ce din aceastĂŁ varĂŁ detine si functia de director al Statiunii Potoci, toti trei formĂŽnd o adevĂŁratĂŁ echipĂŁ.

Dornici de a afla ce va sĂŁ fie o zi din activitatea celor trei cercetĂŁtori, cu care ne cunosteam de mai multĂŁ vreme, dar cu care nu ne prea vĂŁzusem ĂŽn ultimul timp, am descins la Statiunea Potoci, nu ĂŽnainte de a ne anunta cu respect academic vizita. Era o zi de sĂŽmbĂŁtĂŁ, la apus de august, cĂŽnd soarele zĂŁbovea ĂŽncĂŁ generos pe cer, chiar dacĂŁ trecureserĂŁ patru ceasuri peste amiazĂŁ. Am fost asteptati, conform ĂŽntelegerii prealabile, de ĂŽntreaga echipĂŁ. Un cuvĂŽnt de salut, o cordialĂŁ strĂŽngere de mĂŽnĂŁ si invitatia la o cafea aburindĂŁ si un bol cu bucĂŁti de pepene galben frumos ĂŽnecate ĂŽn miere de albine. Asta, ne spune gazda, pentru a ne fi fĂŁcutĂŁ ĂŽndulcirea discutiilor de mai tĂŽrziu, lucru pentru care bĂŁtusem drumul pĂŽnĂŁ la Potoci. Mai o vorbĂŁ, mai o glumĂŁ, pĂŽnĂŁ una-alta, n-am bĂŁgat de seamĂŁ cĂŁ Liviu Miron ĂŽncheiase deja pregĂŁtirea costumului de scafandru pe care l-a si ĂŽmbrĂŁcat, pentru o demonstratie de scufundare si o probĂŁ a echipamentului proaspĂŁt achizitionat. Pentru asta am fost invitati pe pontonul unde trona proaspĂŁta ambarcatiune a statiunii, nava de cercetĂŁri „Acvapur“, cum avea s-o prezinte mĂŽndru doctorul Miron. AruncĂŁm o privire la bordul acesteia si imediat ce s-a produs scufundarea scafandrului, aveam sĂŁ fim invitati sĂŁ facem o vizitĂŁ bĂŁtrĂŽnului batiscaf, cel care atinsese gloria performantei ĂŽn urmĂŁ cu ceva ani, cĂŽnd adĂŁpostise timp de 36 de zile si nopti, record european, pe Liviu Miron si Constantin Mihai. „Bietul de el! Are o istorie foarte onorantĂŁ. DouĂŁ performante, privind timpii de cercetare subacvaticĂŁ, mai ĂŽntĂŽi 30 si apoi 36 de zile, recorduri europene la acea vreme, si participarea la aproape toate programele de studiu si cercetare ale florei si faunei subacvatice, dintre care as aminti programul national Deriva ‘97. Un adevĂŁrat erou!“, ne-a spus profesorul cu nostalgia anilor de glorie a activitĂŁtii sale de cercetare, care, asa cum spuneam, continuĂŁ si-n prezent.

„Sprijiniti cercetarea si educatia, dacĂŁ vreti ca natiunea sĂŁ prospere““

Un ciocĂŁnit ĂŽn hubloul batiscafului ne atentioneazĂŁ sĂŁ privim ĂŽntr-acolo. Din apĂŁ ne saluta, fĂŁcĂŽnd semnul victoriei, scafandrul Liviu Miron. RĂŁspundem la salut, ĂŽncercĂŁm o pozĂŁ si continuĂŁm discutia. „Vrei sĂŁ fii propriul stĂŁpĂŽn pe resursele tale, trebuie sĂŁ-ti dezvolti cercetarea. Renunti la cercetare, renunti la independentĂŁ. Mi-am dat seama de acest lucru ĂŽn urma participĂŁrii mele la actiunile de cercetare stiintificĂŁ la nivel mondial si a aplicatiilor la care am participat efectiv pe plan international. Mesajul meu prin dumneavoastrĂŁ este acesta: sprijiniti cercetarea si educatia, dacĂŁ vreti ca natiunea sĂŁ prospere“, a afirmat profesorul Ionel Miron. PĂŽnĂŁ la iesirea din apĂŁ a scafandrului mai aflĂŁm de la interlocutorul nostru, cĂŁ de-a lungul anilor, la Potoci, a existat si o scoalĂŁ de scafandri, prin care au trecut o bunĂŁ parte din specialistii ĂŽn scufundĂŁri de mai tĂŽrziu. Lector ĂŽndrumĂŁtor, acelasi profesor Miron, la rĂŽndu-i un bun cunoscĂŁtor al acestei ĂŽndemĂŽnĂŁri. „De altfel, si fiul meu tot aici a deprins arta scufundĂŁrii subacvatice“, a adĂŁugat profesorul, ĂŽn timp ce scafandrul ĂŽsi fĂŁcuse iesirea din adĂŽncuri. „Costumul a trecut proba. Este foarte bun“, ne-a spus Liviu Miron. UrmĂŁtoarea escalĂŁ aveam s-o facem ĂŽn Laboratorul de evaluare a calitĂŁtii apei prin bioindicatori „Acvapur“ Potoci. Un loc unde tronau pe mesele de studiu mai multe microscoape sofisticate si altĂŁ aparaturĂŁ calificatĂŁ de gazde ca foarte performantĂŁ. „Aici se determinĂŁ diagnoza ecologicĂŁ a lacului Bicaz si a altor lacuri, ĂŽn care conteazĂŁ calitatea apei. Noi stim cĂŁ existĂŁ apĂŁ de calitate potabilĂŁ, agrementalĂŁ, piscicolĂŁ sau de utilizare hidroenergeticĂŁ. În sensul ĂŁsta, laboratorul prin viata dintr-un lac, pe care o identificĂŁ, stabileste aceastĂŁ diagnozĂŁ. Algele din apĂŁ exprimĂŁ prin cantitatea lor, prin numĂŁrul speciilor, prin volumul de biomasĂŁ pe care-l realizeazĂŁ, prin valoarea lor de hranĂŁ, tocmai ceea ce spuneam, indicatorii calitĂŁtii apei. Pentru dotarea laboratorului la standarde europene au fost consumate ĂŽn jur de 15 miliarde lei vechi, sumĂŁ care nu-i de ici de colo. Avem aici o microscopie specialĂŁ, mijloace de captare a imaginilor si transferul lor pentru publicatii, dar stabilitĂŁ si o exigentĂŁ spatialĂŁ obligatorie conditiilor ĂŽn care se lucreazĂŁ. În plus, am adĂŁugat, asa cum ati vĂŁzut, echipament nou de scafandru, pentru cĂŁ nu poate fi conceputĂŁ viata de cercetĂŁtor fĂŁrĂŁ a studia direct ĂŽn mediul de viatĂŁ al pestilor. CĂŁci, pĂŽnĂŁ la urmĂŁ, ĂŽntreaga noastrĂŁ activitate se rezumĂŁ la viata subacvaticĂŁ si de aici a pestilor, mai cu seamĂŁ“, a mai sustinut profesorul Miron.

PĂŁstrĂŁvul, un brand al Bicazului

De la acesta aveam sĂŁ mai aflĂŁm cĂŁ ĂŽn viitorul foarte apropiat se intentioneazĂŁ la Potoci perfectionarea biotehnologiilor de crestere a organismelor acvatice, ĂŽn asa fel ĂŽncĂŽt sĂŁ fie sustinutĂŁ punerea ĂŽn valoare mai amplĂŁ a potentialului existent ĂŽn apa lacului Bicaz si a altor lacuri din România. „Este un cĂŽmp vast de competitie pentru acest produs intens utilizat cum este pĂŁstrĂŁvul, despre care eu cred cĂŁ poate deveni ĂŽn curĂŽnd un brand al orasului Bicaz“, a conchis Ionel Miron. Nu puteam ĂŽncheia discutiile purtate cu echipa cercetĂŁtorilor Miron fĂŁrĂŁ a lua cĂŽteva vorbe si de la discipolii maestrului, Liviu si Manuela, presati totusi de timp, ce trecuse mult prea repede stĂŽnd la sfat cu decanul de vĂŽrstĂŁ ĂŽntr-ale cercetĂŁrilor de la Statiunea BiologicĂŁ Potoci. „Eu o sĂŁ mĂŁ refer ĂŽn special la studiile privind patologia pestilor din lacul Bicaz. Pentru cĂŁ, asa cum toate fiintele sĂŽnt afectate de boli, si pestii sĂŽnt atacati de diversi paraziti. Ca atare, specializĂŁm si doctoranzi profilati pe studiul acestor boli, studii concretizate prin lucrĂŁri pe baza cĂŁrora sĂŁ aplicĂŁm si sĂŁ controlĂŁm o crestere mai bunĂŁ, mai eficientĂŁ si rentabilĂŁ a pĂŁstrĂŁvului, toate acestea regĂŁsindu-se mai apoi ĂŽntr-un pret mai scĂŁzut al produsului la consumator“, a spus printre altele Liviu Miron, de la care ni s-a pĂŁrut cĂŁ transpare un suflu nou de abordare a temei, ceva mai specific unei economii de piatĂŁ. Un fapt deosebit de bun, de altfel sustinut cu competentĂŁ de cĂŁtre noul director al statiunii. „O sĂŁ ĂŽncercĂŁm toate variantele privind finantarea, inclusiv aceea bazatĂŁ pe un parteneriat public privat, dacĂŁ va fi cazul. CĂŽt priveste statiunea, ca locatie, o gĂŽndesc ca pe un campus, care sĂŁ ofere si locuri pentru desfĂŁsurarea ĂŽn continuare a practicii studentesti, pedagogice si de cercetare. Si am ĂŽn vedere nu numai studentii de la biologie, ci si pe cei de la alte facultĂŁti, cum ar fi chimie, fizicĂŁ, dar si unii masteranzi ai acestor profile. SĂŽntem de asemeni deschisi colaborĂŁrii si pe domeniul stiinta educatiei. Si cĂŽnd afirm asta mĂŁ gĂŽndesc la acele vizite ale claselor de elevi, care sĂŁ prindĂŁ cĂŽte ceva din secretele sau tainele activitĂŁtilor legate de cercetarea ĂŽn biologie. Apoi, sĂŽntem deschisi colaborĂŁrii cu celelalte statiuni de cercetare, de la Agigea, Muzeul de Stiinte ale Naturii, GrĂŁdina BotanicĂŁ, ĂŽncercĂŽnd sĂŁ le valorificĂŁm mai bine pe toate. Desigur cĂŁ Statiunea Potoci este un loc ĂŽn care s-a aplicat o biotehnologie bazatĂŁ pe foarte multi ani de cercetare si sperĂŁm cĂŁ prin acest laborator sĂŁ punem bazele unor biotehnologii noi de cercetare si de crestere, pe lĂŽngĂŁ pĂŁstrĂŁv, si a altor organisme acvatice. În concluzie, primul pas ĂŽn activitate va fi aflarea de fonduri. Pentru asta, vom avea ĂŽn vedere realizarea de proiecte. SperĂŁm sĂŁ ne descurcĂŁm“, a declarat lect. univ. dr. Manuela Miron. Asadar, fapte, recorduri, ani de cercetĂŁri biologice cu rezultate pe mĂŁsurĂŁ, dar si sperante spre mai bine. Si, de ce nu, Bicazul sĂŁ se ĂŽnscrie ĂŽn peisajul economic european cu un brand nou - pĂŁstrĂŁvul. CĂŽt priveste rostul descinderii noastre la Potoci, desi aveam sĂŁ zĂŁbovim acolo doar pentru cĂŽteva ceasuri, mult prea putin fatĂŁ de multitudinea de fapte ale celor trei oameni dedati cercetĂŁrilor biologice, sperĂŁm cĂŁ prin crĂŽmpeiul celor prezentate v-am convins. Undeva ĂŽn coasta lacului Bicaz, de ani buni cercetarea se aflĂŁ la ea acasĂŁ.