Momente unice prilejuite de „Educatie pentru mediu, educatie pentru sãnãtate“, la Scoala Bicazu Ardelean
La Scoala cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean a prins contur al doilea
proiect ecologic consecutiv finantat de Administratia Fondului
pentru Mediu, intitulat „Educatie pentru mediu, educatie pentru
sãnãtate“. Proiectul, aprobat de cãtre Comisia de Evaluare a
Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM) la data de 05.04.2011,
a fost prezentat cu prilejul sãrbãtorii zilei scolii din 12 mai 2011.
Lansarea oficialã a avut loc însã în urma semnãrii si parafãrii
contractului cu institutia finantatoare, la sediul scolii, vineri
05.08.2011, importantã datã în calendarul evenimentelor ecologice,
cînd în întreaga lume se serbeazã Ziua Internationalã a Grãdinilor
Zoologice si Parcurilor. La manifestare, alãturi de elevi si cadrele
didactice titulare ale scolii, au participat numerosi invitati - pãrinti,
membri ai conducerii comunitãtii locale în frunte cu primarul
Constantin-Ioan Bîrsan.
Un proiect care vizeazã întreaga comunitate
„Este al doilea proiect consecutiv cîstigat de scoala noastrã. De
data aceasta implicã si cîteva scoli din localitãtile situate în jurul
masivului Ceahlãu: Tasca, Bicaz, Hangu, Poiana Teiului, Ceahlãu si
Grinties. Aceste unitãti sînt institutii partenere de colaborare la
activitãti desfãsurate în proiect, în cadrul cãruia sînt vizate activitãti
de informare, educatie si constientizare privind mediul si importanta
protectiei mediului pentru elevi - grup tintã 2.000 de elevi ai scolilor
din zona masivului Ceahlãu; organizarea de tabere si excursii cu
tematicã ecologicã; elaborarea, tipãrirea si distribuirea de afise care
vor fi lipite în locuri publice (scoli, primãrii, statii de autobuz,
magazine etc.); pliante si brosuri cu continut educativ pe teme
ecologice; pe panoul cu display video care va fi postat în centrul
comunei Bicazu Ardelean se vor proiecta mesaje de promovare a
respectului fatã de mediu, imagini realizate de cãtre elevi si
profesori în cursul proiectului, ca si videoclipuri filmate în timpul
activitãtilor. Scoala Bicazu Ardelean va pune la dispozitia scolilor
partenere toate materialele si informatiile necesare si va acorda un
anumit numãr de locuri în taberele si excursiile prevãzute în proiect.
Sîntem foarte multumiti pentru cã deja am derulat în conditii
excelente cele douã tabere stabilite în perioada 15 august - 4
septembrie, prima la Durãu (15-19 august) si a doua în Delta
Dunãrii (29 august-4 septembrie), la care au luat parte alãturi de
elevii scolii noastre si 14 elevi de la scolile partenere în activitãti,
oferindu-le astfel prilejul de a se cunoaste mai bine si de a se forma
ca aliati ai naturii în minunatul spatiu montan al Ceahlãului. Prin
caracterul lor interdisciplinar, activitãtile din programul taberelor,
coordonate exemplar de colegii nostri, contribuie cu certitudine la
formarea personalitãtii copilului în plan moral, constienti de
necesitatea protectiei mediului în care trãim. Vreau sã aduc sincere
multumiri tuturor colegilor mei care s-au implicat cu tot sufletul
pentru buna desfãsurare a activitãtilor din cele douã tabere, dar si
domnului doctor Gheorghe Lalãu de la Parcul National Ceahlãu,
vechiul nostru aliat si prieten, care si de aceastã datã a fost alãturi
de noi, expunîndu-ne cu binecunoscutul talent oratoric, multe din
nenumãratele taine ale Ceahlãului si nu numai. Am convingerea cã
reusita acestor douã actiuni constituie o experientã care va sta la
baza desfãsurãrii în conditii cel putin asemãnãtoare a viitoarelor
tabere care se vor repeta în sezonul estival al anului 2012“, a
declarat profesor Marcela Duculescu, manager de proiect.
Autoritãtile si directorul scolii, în acelasi gînd de dragul naturii
Sustinerea proiectului de cãtre conducerea comunei Bicazu
Ardelean este confirmatã de cãtre primarul Ioan Constantin Bîrsan:
„Doresc sã vã mãrturisesc atasamentul meu pentru scoala în care
am învãtat si m-am format ca om. Am fost si voi fi mereu alãturi de
actiunile initiate de cãtre conducerea scolii în ceea ce se cheamã
protectia naturii, domeniu de maximã importantã pentru viata întregii
omeniri. Sînt totodatã bucuros cã unitatea noastrã scolarã
beneficiazã de al doilea proiect consecutiv finantat de AFM, fapt ce
nu cred cã se mai întîlneste la alte scoli, cel putin din judetul nostru
dupã cîte stiu, gratie unui colectiv didactic valoros si ambitios. Felicit
echipa de proiect si promit cã voi încerca prin toate puterile mele sã
sustin asigurarea acelui procent de 10% reprezentînd cota de
cofinantare. Vã doresc mult succes!“
„Avem putin timp rãmas pentru a reusi sau esua în asigurarea unui
viitor speciei noastre“
Profesor Cornel Duculescu, directorul Scolii cu Clasele I-VIII Bicazu
Ardelean, tinut sã expunã de ce proiectele derulate în unitatea pe
care o conduce si-au atins scopul. „ÃŽn abordarea laturii ecologice
din cadrul proiectelor noastre extrascolare am pornit de la
întrebarea fireascã «De ce este nevoie sã facem educatie pentru
mediu?» Rãspunsul l-am gãsit cum nu se poate mai inspirat într-un
cunoscut proverb chinezesc care spune: «Dacã te gîndesti la ziua
care va urma, ia-ti mîncare. Dacã te gîndesti la anul care va urma,
planteazã un copac. Dacã te gîndesti la secolul care va urma,
educã copiii». Pentru noi, cei care formãm comunitatea scolarã din
Bicazu Ardelean, împreunã cu pãrintii si conducerea comunei,
problematica ocrotirii naturii a devenit în ultimii ani o preocupare
majorã. «Avem putin timp rãmas pentru a reusi sau esua în
asigurarea unui viitor speciei noastre», ne avertiza celebrul
oceanograf si om de stiintã francez Jaques Ives Cousteau. Iatã de
ce prietenia cu natura reprezintã o necesitate imperioasã, avînd la
bazã o gîndire si un comportament ecologic care trebuie format încã
din copilãrie. În acest sens educatia copiilor începe din familie, se
continuã sistematic în scoalã si trebuie continuatã si în afara ei. De
aceea am considerat cã este foarte important sã facem front comun
pentru o educatie ecologicã serioasã si profundã care sã ne dea
speranta unui trai sãnãtos, într-un mediu curat, aspiratie sugestiv
invocatã de titulatura proiectului. Activitãtile proiectate încearcã sã
cuprindã o arie mai largã, suprapusã zonei montane polarizatã de
masivul Ceahlãu, în care sã fie implicati si elevi de la alte scoli,
alãturi de elevii nostri. Am bucuria cã cele douã tabere desfãsurate
la Durãu si la Sulina au fost o reusitã deplinã. De altfel, fixarea
locatiei acestora a cãutat sã acopere cele trei elemente naturale
definitorii teritoriului României, care îi atribuie sintagma de «Spatiul
Carpato-Danubiano-Pontic». Chiar dacã am fost prezent numai în
ultimele douã zile în tabãra din Deltã, mi-a fost îndeajuns sã simt
bucuria imensã a copiilor, dar si curiozitatea acestora de a afla
amãnunte despre locurile vizitate, despre modul de abordare a
problemelor legate de protectia naturii, cît si despre modul specific
de viatã al locuitorilor celei mai tinere si mai joase unitãti de relief
ale tãrii noastre - Delta Dunãrii. Am constatat împreunã importanta
cãlãtoriei reale care este totusi, mult diferitã fatã de cãlãtoria virtualã
oferitã de calculator, chiar dacã se completeazã reciproc. Copiii au
fost încîntati de faptul cã au acoperit un spatiu geografic nu prea
mare, dar de o diversitate deosebitã din toate punctele de vedere,
pornind de pe tãrîmul plin de legende si frumuseti nebãnuite ale
„Olimpului românilor» pitoresc reflectate în expunerile domnului
doctor Lalãu, cu amintirea tainicelor povesti ale boierilor
Cantacuzini înfierate în ceea ce a mai rãmas din Palatul Cnejilor,
explicate cu mare har de pãrintele Fabian de la Ceahlãu, traversînd
Dunãrea cu bacul la Galati si strãbãtînd Dobrogea de Nord pe lîngã
cei mai bãtrîni munti din Europa, pe drumul spre cel mai tînãr loc pe
care Dunãrea l-a fãurit la întîlnirea cu «Marea cea mare». Iatã douã
dintre superlativele geografice ale României aflate pe acest mic
teritoriu, alãturi de altele întîlnite la Sulina, de exemplu: orasul cel
mai rãsãritean, orasul situat la cea mai micã altitudine, singurul port
deopotrivã si fluvial si maritim, a cãrui viatã marinãreascã este
prezentatã de scriitorul localnic Jean Bart, pseudonimul literar al lui
Eugeniu Botez, în romanul Europolis. Alternînd activitãtile
distractive si mersul la plajã cu incursiunile din inima Deltei, asa
cum a fost cãlãtoria cu salupa pe canalul Bãrbosu si mai departe cu
tractorul cu remorcã strãbãtînd un tinut semiarid specific grindului
Letea, pînã la cunoscuta rezervatie de stejari seculari si renumitele
dune, cu totii am trãit o experientã de neuitat, pe care o vom repeta
cu sigurantã anul viitor. Tin sã multumesc tuturor colegilor mei care
s-au implicat cu dãruire în organizarea acestor activitãti, nu usoare,
dar extraordinare, pentru finalizarea cu succes a acestor douã
tabere“, a precizat profesorul Cornel Duculescu.
Copiii si dascãlii însotitori, mai fericiti ca oricînd
La revenirea pe planurile natale, cîtiva dintre elevii implicati în
proiect au povestit despre incursiunile fãcute în inima naturii. „Delta
Dunãrii este o comoarã pentru tara noastrã, la fel ca si Marea
Neagrã. Sînt foarte frumoase si mã bucur cã le-am vãzut. Le
multumesc domnului director Duculescu si doamnei profesoare
Marcela Duculescu pentru cã au muncit mult la acest proiect si ne-
au dat ocazia multora dintre noi sã vedem niste lucruri minunate si
sã ne amintim de ele cu drag“, a spus Andreea Radu.
Alina Mârzã: „Sînt mîndrã de aceastã scoalã pentru cã nu fiecare
are norocul de a avea un domn director extraordinar si o doamnã
profesoarã extrem de bunã, care au luptat pentru a cîstiga proiectul
pe care si l-au dorit pentru a ne duce pe noi în douã tabere gratuite,
în care ne-am simtit minunat“.
Mãdãlina Olariu: „As vrea sã le multumesc tuturor profesorilor si într-
un mod special domnului director Duculescu si doamnei manager
de proiect Marcela Duculescu pentru cã ne-au dat sansa sã
participãm la douã tabere gratuite, la Durãu si în Delta Dunãrii. Unii
copii au ajuns pentru prima datã în Deltã, la Sulina si ne-am bucurat
nespus de ceea ce am vãzut“.
Tabãra de la Durãu mi-a dat ocazia sã cunosc si cealaltã laturã a
Muntelui Sfînt, centrul spiritualitãtii românesti. Poate din aceastã
cauzã, saptãmîna petrecutã în tabarã a fost deosebitã, încãrcatã de
calm, liniste si bunã dispozitie. Drumetiile cãtre Copacul singuratic,
Cascada Duruitoarea ne-au înfãtisat frumoasele stînci golase ce se
ridicau semete spre soare din întinderea pãdurii de molid, vãi adînci
si umbroase, pãraie cu apã rece si zmeurã acrisoarã ce potolesc
setea si foamea drumetului. Mãnãstirea Durãu si Palatul Cnejilor ne-
au deschis pagini încãrcate de istorie de mult uitate fãcîndu-ne sã
întelegem toponimia si legendele locurilor. Sesiunile de studiu au
stimulat elevii în aprofundarea cunostintelor despre flora Ceahlãului,
spiritualitatea, trecutul tumultos, nasterea si geologia acestui Munte
Sfînt. Materialele prezentate de doamna profesoarã Marcela
Duculescu si domnul Lalãu au oglindit toate aceste informatii
fãcîndu-ne sã le întelegem mai usor. Ne-am reîntors acasã mai
bogati sufleteste, mai senini si poate mai întelepti si promitem cã nu
vom uita niciodatã Ceahlãul“, a declarat profesor Alina Suciu. „Cînd
am plecat în tabãrã, nu stiam ce voi descoperi! Stiam doar cã este
un loc îndepãrtat. Am parcurs un drum lung si obositor, dar a doua
zi Dunãrea ne-a primit cu bratele deschise. Trecerea cu bacul a fost
o aventurã frumoasã, dar care nici nu se comparã cu plimbarea cu
vaporul pînã la Sulina. Întinderea nesfîrsitã de apã, valurile care
spãlau nisipul fierbinte si razele calde ale soarelui ne atrãgeau în
fiecare dimineatã. Bãlaceala era activitatea cea mai plãcutã si pot
sã mãrturisesc cã abia ieseam din apa caldã. Excursiile pe canalele
deltei împodobite de nuferi albi si galbeni, stuf si papurã cît vedeai
cu ochii, sãlciile pletoase ocroteau pãsãrile ce ni se pãreau foarte
mari. Cormoranii, pelicanii, bîtlanii, stîrcile, egretele si pescãrusii
pescuiau cît e ziua de lungã.
Sãptãmîna petrecutã în tabãra Sulina a fost o binemeritatã odihnã, o
explorare, o experientã de viatã. Mi-a plãcut foarte mult!“, a spus
Luiza Suciu. „Le multumesc foarte mult cadrelor didactice cã m-au
ales pentru proiect si au fãcut totul ca noi sã ne simtim bine si sã ne
distrãm. Îi multumesc domnului Lalãu, care a fost mereu alãturi de
noi, ne-a explicat tot ce noi nu stiam si ne-a învãtat cum sã intrãm în
inima muntelui, dar si în inima Deltei. As vrea ca toate persoanele
sã protejeze natura oriunde si oricînd“ - Alexandra Loredana Paleu.
„Voi fi în continuare în mijlocul mostenitorilor nostri pe meleagurile
care vin din Vechea Dacie si vor continua în veacuri“
„Aceste tabere ne-au folosit foarte mult ca sã ne dãm seama cã
trãim într-o tarã minunatã, dar nu o pretuim îndeajuns si cã omul se
poate adapta în orice mediu vrea; conteazã sã aibã vointã, dar si
credintã“, a precizat Ana Delia Suciu. „Vizita în Deltã a fost un vis
ce a devenit realitate. Asa consider eu cã au fost cele 5 zile
petrecute la Sulina. Fiind atrasi de ineditul acestui tãrîm fermecat si
oferindu-mi-se aceastã sansã de cãtre managerul proiectului,
doamna Marcela Duculescu, nu am putut decît sã ne avîntãm într-o
aventurã ce ne va rãmîne mereu în suflet ca o experientã de vis.
Am urmãrit cormoranii mereu pusi pe joacã, pelicanii si egretele
gratioase ce se întrezãreau printre nuferii galbeni si albi care
strãluceau asemeni unor nestemate. Comunitatea primitoare ne-a
fãcut sã ne simtim ca între prieteni si ne-a îndrumat cãtre pãdurea
Letea, un paradis uitat de lume, în care tronau stejarii arhaici“,
profesor Elena Crinuta Arsene. Mãdãlina Olariu: „Bucurii ale vietii,
aceste locuri mirifice pline de amintiri ne bucurã si ne încãlzesc
sufletele si peste zeci de ani. Întîmplãrile petrecute în acele locuri
minunate si privelistile unice în întreaga lume mi-au demonstrat
încã o datã cã lumea nu se rezumã la un set de cãrti sau un
calculator, ci mai degrabã cã un univers întreg ce stã deschis
oricînd ne asteaptã primitor sã descoperim noi sensuri ale vietii.
Mesajul meu este cã natura trebuie protejatã si pãstratã asa cum
este ea, orice schimbare îi rãpeste o parte din farmec, îi sterge
misterul si frumusetea. Natura e mediul în care supravetuim;
distrugerea ei înseamnã distrugerea noastrã“. „Entuziasmul meu în
actiunile proiectelor pe care le deruleazã Scoala Bicazu Ardelean a
fost motivat de dorinta de a contribui la cunoasterea, educarea si
constientizarea noastrã asupra naturii binecuvîntate de Dumnezeu,
pe care o putem folosi dar care trebuie protejatã si lãsatã urmasilor
nostri nealteratã. Multumesc si pe aceastã cale pãrintelui paroh
Fabian Gheorghe si doamnei Rodica Chirilã pentru primirea si
prezentãrile fãcute grupului nostru. Mã bucur cã proiectul continuã
cu traning-uri pe diverse teme. Voi fi în continuare în mijlocul
mostenitorilor nostri pe meleagurile care vin din Vechea Dacie si vor
continua în veacuri. Ne va fi far si cãlãuzã «Uriasul cu fruntea în
soare», Ceahlãul - Muntele Sfînt al românilor“, a declarat printre
altele, doctor Gheorghe Lalãu, permanent colaborator al proiectelor
ce vizeazã respectarea naturii.
|
Autentificare
