 LIPSA PLOILOR, BLESTEMUL PÃMÎNTULUI
desi nu sînt puturi seci, nivelul pînzei freatice a scãzut fatã de normal nivelul Lacului Izvorul Muntelui scade, în medie, cu 20 de centimetri pe zi productia anului viitor ar putea fi salvatã de ploi zdravene pentru rapitã e cam tîrziu, grîul mai are sanse Hidroelectrica dã asigurãri cã nu vor fi probleme cu energia electricã Dupã o varã în care s-a înregistrat rod pe cîmpuri cît n-au visat agricultorii nici în cele mai roz vise si n-au mai adunat asa recoltã de ani de zile, a venit rîndul unei toamne secetoase, care pe lîngã faptul cã începe usor-usor sã pericliteze culturile însãmîntate acum, „reuseste“ sã creeze probleme si la nivel de pînzã freaticã. Deocamdatã nu sînt probleme grave, care sã îngrijoreze, dar lipsa apei în sol începe sã se simtã, dovadã fiind scãderea nivelului apei din sol. „Din cauza lipsei de precipitatii din ultima perioadã, nivelul pînzei freatice a coborît în medie cu 20 pînã la 60 de centimetri, în comparatie cu luna septembrie 2010, conform mãsurãtorilor efectuate la forajele hidrogeologice monitorizate de Sistemul de Gospodãrire a Apelor Neamt. Totodatã, debitele pe cursurile de apã au scãzut cu circa 30-40% fatã de media multianualã a lunii septembrie. Avînd în vedere situatia hidrologicã actualã, Sistemul de Gospodãrire a Apelor Neamt monitorizeazã 24 de ore din 24. La aceastã orã, în toate sectiunile de control debitele sînt suficiente pentru asigurarea cerintelor de apã pentru toate folosintele. ÃŽn conformitate cu prognozele hidrologice, în perioada imediat urmãtoare nu sînt estimate restrictii pentru sistemele de alimentare cu apã în regim centralizat, nici pentru localitãtile din mediul urban, nici pentru cele din mediul rural“, a declarat inginer Ion Pãvãleanu, director al Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt. Chiar dacã încã mai este apã pentru toatã lumea, în mai toate fîntînile din judet cetãtenii au constatat scãderea nivelului. Dacã seceta s-ar fi înregistrat cu cîteva luni mai devreme, pe vreme canicularã, situatia devenea dramaticã si asa cum a fost în anii trecuti, se impunea transportul apei cu cisternele, pentru a se asigura necesarul populatiei. Scãdere a nivelului se înregistreazã si la Lacul Izvorul Muntelui. Zilnic, scãderea este cu circa 20 de centimetri, din cauza alimentãrii tot mai reduse cu apã din bazinul hidrografic al Bistritei. ÃŽn week-end, nivelul Lacului Bicaz era cu numai 26 de metri peste cota minimã de exploatare, iar volumul de apã din acumulare ajunsese la 732,6 milioane de metri cubi, fatã de 1.230 de milioane de metri cubi, volum normal.
Agricultura, cea mai afectatã de seceta de toamnã
Ultimele ploi serioase au avut loc în judetul Neamt la începutul lunii august. Pînã pe la mijlocul lunii septembrie, lipsa precipitatiilor nu a îngrijorat foarte tare pe nimeni, dar dupã ce zilele au tot trecut si ploile au fost în continuare absente, agricultorii au început sã dea semne de neliniste. Cu toate cã luna septembrie a fost categorisitã drept una dintre cele mai secetoase din ultimii ani, specialistii sustin cã recolta viitoare nu este compromisã încã si ar putea fi salvatã de niste ploi zdravene ce se anuntã a veni curînd. „Cele mai mari probleme sînt acum în privinta însãmîntãrilor pentru culturile viitoare. Din cauza uscãciunii, pãmîntul este greu de arat, dar nu imposibil. Agricultorii trebuie musai sã însãmînteze grîul cît mai repede, la o adîncime mai micã decît în mod obisnuit pentru cã astfel, dacã vin ploile asa cum aratã prognozele, culturile de cereale nu vor fi afectate. Din pãcate, culturile de rapitã au fost în parte compromise pentru cã semintele nu au avut suficientã apã pentru germinatie. Seceta de acum afecteazã clar întreaga economie nationalã, dar situatia nu este chiar atît de neagrã. Prognozele meteo aratã cã în intervalul 28 septembrie - 3 octombrie vor veni ploi serioase din Vestul Europei si atunci lucrurile se rezolvã. Deja debitul Dunãrii a început sã creasc semn cã în alte tãri a plouat deja si asteptãm si noi precipitatiile. Sã sperãm însã cã vor fi însemnate cantitativ si nu doar niste ploi de pãcãlealã care ar putea face mai mult rãu culturilor deoarece semintele ar putea încolti, dar le-ar lipsi ulterior cantitatea de apã necesarã“, a declarat inginerul Liviu Bumbu, ministru secretar de stat în Ministerul Agriciulturii si pînã de curînd seful Directiei Agricole Neamt. Anul agricol 2011 a fost unul de exceptie pentru fermierii nemteni, acestia reusind sã adune productii record de grîu si recolte bogate de rapitã, floarea soarelui ori porumb. Specialistii sutin cã la aceste realizãri mãrete în domeniu a contribuit în primul rînd vremea dar si dotarea tot mai bunã a fermierilor, interesul acestora dar si faptul cã anul acesta subventiile agricole au fost mai mari si, culmea, au si venit la timp, astfel încît sã fie utile cu adevãrat.
Hidroelectrica: „Nu sînt probleme“
Reprezentantii SH Bistrita afirmã cã seceta din ultima perioadã nu a afectat activitatea hidrocentralelor din judet si cã nu sînt probleme în furnizarea energiei electrice. „ÃŽn momentul de fatã, nu sînt probleme si nu avem restrictii de nici un fel în ceea ce priveste exploatarea hidrocentralelor din judet. La comanda Dispeceratului Energetic National se livreazã energie în functie de necesitãtile sistemului“, a declarat Neculai Petrescu, purtãtorul de cuvînt al SH Bistrita. Neculai Petrescu mai spune cã chiar si în cazul în care seceta ar crea probleme, cel mai mult de suferit ar avea marii consumatori si în nici un caz populatia. Ieri, cota lacului Bicaz era de 498 metri, cu doi metri mai putin decît în luna mai a acestui an. Comparativ cu luna septembrie 2010, cînd precipitatiile au fost din abundentã, cota este cu 10 metri mai micã. Oricum, cei de la Hidroelctrica sînt mai mult decît optimisti, mai ales cã debitul Dunãrii a început sã creascã. ÃŽn plus, prognoza pentru perioada imediatã aratã cã vremea se va schimba si vom avea parte de precipitatii, ceea ce înseamnã automat cresterea debitelor apelor pe care sînt amplasate hidrocentrale.
|
Autentificare
