„Bicaz - 400“, ĂŽntĂŽlnire de suflet ĂŽn urbea de sub baraj

• Bicazul si-a sĂŁrbĂŁtorit cei 400 de ani de la prima atestare documentarĂŁ vineri, 30 septembrie, prin simpozionul stiintific purtĂŽnd titlul „Orasul mĂŁrii dintre munti. Bicaz - 400“ •

Bicazul si-a sĂŁrbĂŁtorit cei 400 de ani de la prima atestare documentarĂŁ vineri, 30 septembrie, prin simpozionul stiintific purtĂŽnd titlul „Orasul mĂŁrii dintre munti. Bicaz - 400“. Aveau sĂŁ cinsteascĂŁ evenimentul, sosind la Bicaz ĂŽncĂŁrcati cu informatii privind istoria locului, cercetĂŁtori, profesori, bibliotecari din Bucuresti, Iasi, Suceava, BacĂŁu, dar si personalitĂŁti ale orasului sau VĂŁii Muntelui. Pe parcursul unei zile, cu interes maxim, dar si cu rĂŁbdare, bicĂŁjenii au avut prilejul sĂŁ-i asculte pe cercetĂŁtorul Silviu VĂŁcaru de la Institutul de Istorie si Arheologie „A.D. Xenopol“ Iasi, pe profesorul dr. Nicolae Scurtu din Bucuresti, filolog si istoric literar de prestigiu, pe Daniel Botez, conferentiar univ. dr. al UniversitĂŁtii „Vasile Alecsandri“ din BacĂŁu, profesorul Sergiu GĂŁbureac, Biblioteca MetropolitanĂŁ Bucuresti, pe Bogdan Murgoci, bibliotecarul metodist al Bibliotecii Bucovinei „I.C. Sbiera“ Suceava, pe profesorii Dan MihĂŁilescu si Gheorghe Radu, muzeografi ai Complexului Muzeal Neamt, pe proaspĂŁtul doctor ĂŽn istorie, Mihai MĂŽrza, de la Arhivele Statului Iasi, Constantin Patilea din Piatra Neamt, inginerul Nicolae SĂŁlĂŁgean si profesorul Dragomir Oprea din Bicaz, cĂŁrora li s-au alĂŁturat cu lucrĂŁri valoroase teologul Mihai Silviu ChirilĂŁ, profesorii Elena Nicolau, Xenia SĂŽrbu, Mihaela Apetroei, Dan Ioan Husari, Gheorghe DrugĂŁ, Mihai Pantiru, Dorel Rusu, sportivul Constantin Adam si studentul Silviu Man. La efortul acestora s-a adĂŁugat cel al profesorului dr. Daniel Dieaconu si al inginerului Viorel Nicolau, care pe lĂŽngĂŁ faptul cĂŁ au avut comunicĂŁri, s-au implicat ca autori ĂŽn elaborarea publicatiilor editate cu acest prilej, albumul aniversar „Orasul mĂŁrii dintre munti. Bicaz - 400“, ce se doreste a fi o punte de legĂŁturĂŁ, imagistic vorbind, ĂŽntre Bicazul din trecut si cel de astĂŁzi, si culegerea de comunicĂŁri purtĂŽnd acelasi titlu, ce cuprinde ĂŽntre paginile sale toate materialele prezentate de cĂŁtre cei 25 de vorbitori ai simpozionului de vinerea trecutĂŁ de la Bicaz. Referitor la comunicarea lui Daniel Dieaconu, la care se adaugĂŁ numele conferentiarului univ. dr. Silviu Costachie de la Bucuresti, cei doi au ĂŽmbrĂŁcat Bicazul ĂŽn aura miticĂŁ a spatiului spiritual si plin de legendĂŁ a CeahlĂŁului, ĂŽnnobilĂŽnd istoria locului si asigurĂŽndu-i ĂŽnĂŁltarea pe care sperĂŁm cĂŁ o meritĂŁ din plin.

Momente muzicale de la „Victor Brauner“

De remarcat faptul cĂŁ, prin programul manifestĂŁrii a fost prevĂŁzut ca ritmul academic al expunerilor sĂŁ fie ĂŽntrerupt pe alocuri de momente muzicale pregĂŁtite special de cĂŁtre elevi ai Liceului de ArtĂŁ „Victor Brauner“ Piatra Neamt si ai Scolii Nr. 1 Bicaz, momente mult apreciate de cĂŁtre personalitĂŁtile culturale si publicul bicĂŁjean. Revenind ĂŽnsĂŁ la program, acesta a presupus deschiderea oficialĂŁ a manifestĂŁrii prin cuvintele profesorilor Constantin Catrinoiu, primarul orasului Bicaz, ĂŽn calitate de gazdĂŁ si Vasile Pruteanu, presedintele Consiliului Judetean, ĂŽn calitate de oaspete. Printre altele, reprezentantul administratiei judetene avea sĂŁ spunĂŁ: „Bicazul este un loc binecuvĂŽntat de Dumnezeu. Aici au vĂŁzut lumina zilei pleiade de dascĂŁli care au scris si rĂŁmas ĂŽn istoria ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntului, preoti si duhovnici renumiti, ofiteri si eroi ai armatei române, scriitori si artisti, specialisti ai ingineriei si tehnicii moderne, care au purtat numele Bicazului ĂŽn lume transformĂŽndu-l ĂŽn renume. Bicazul a fost ĂŽn timp si un loc rezervat elitelor. Pe aici si-au plimbat pasii la odihnĂŁ, ĂŽn bejenie sau exil capete ĂŽncoronate sau alti sefi de stat, Carol I, Ferdinand, ba chiar si presedintele Poloniei ĂŽn timpul ocupĂŁrii tĂŁrii sale de cĂŁtre Germania. Si dacĂŁ ĂŽn epoca interbelicĂŁ Bicazul era un mic colt al Moldovei, exista aici Palatul Regal si Teatrul, epoca postbelicĂŁ a creat conditiile ca aceastĂŁ asezare sĂŁ beneficieze de mari transformĂŁri economice. (...) Aici, la poalele CeahlĂŁului, oamenii au un caracter aparte. SĂŽnt verticali, precum brazii seculari si nu se ĂŽndoaie la fiecare boare de vĂŽnt, pentru cĂŁ bicĂŁjenii au dat istoriei nu numai oameni, ci si fapte. La multi ani, Bicaz!“, a spus Vasile Pruteanu. Pe parcursul diminetii a mai asistat la desfĂŁsurarea programului si Vasile Sendrea, subprefect de Neamt. Ar mai fi de adĂŁugat cĂŁ la invitatia Asociatiei Culturale „Valea Muntelui“ a sosit la Bicaz si o delegatie a comunei maramuresene purtĂŽnd numele de Bicaz, delegatie alcĂŁtuitĂŁ din Dorin Mitre, primarul localitĂŁtii, Vasile Mitre, profesor si preotul paroh Daniel-Antonio Crisan. În spatiul foarte dens alocat comunicĂŁrilor stiintifice organizatorii au reusit sĂŁ facĂŁ loc si lansĂŁrii cĂŁrtii „PlutĂŁritul pe Bistrita“ de Constantin Cojocaru-Tuiac, prezent el ĂŽnsĂŁsi la Bicaz pentru a vorbi despre plutĂŁrit, ocupatiei puternicĂŁ ĂŽn zonĂŁ, datĂŁ acum uitĂŁrii. AdevĂŁratul maraton stiintific organizat de cĂŁtre Biblioteca OrĂŁseneascĂŁ la Clubul Cimentistilor si sustinut logistic de cĂŁtre PrimĂŁria si Consiliul Local Bicaz, avea sĂŁ se ĂŽncheie mult dupĂŁ lĂŁsarea ĂŽntunericului. Cu toate acestea, din afirmatiile fĂŁcute de toti cei prezenti ĂŽn urbea de sub baraj la sfĂŽrsit de „rĂŁpciune“ a lui 2011, an aniversar al bicĂŁjenilor, am retinut numai cuvinte de laudĂŁ. As dori sĂŁ ĂŽnchei cu vorbele profesorului Nicolae Scurtu, care par a fi emblematice ĂŽn ceea ce priveste simpozionul. „Simpozionul a fost unul de un ĂŽnalt nivel stiintific, comunicĂŁrile bine gĂŽndite si concepute, frumos elaborate si rostite cu multĂŁ dragoste fatĂŁ de aceste locuri si fatĂŁ de oameni sĂŁi. Toate, cu trimitere la istoria locului si ĂŽnaintasii nostri, pentru cĂŁ de la aceste lucruri trebuie sĂŁ pornim ĂŽn tot ceea ce facem. FelicitĂŁri Bicazului!“.