Nu-i totul roz prin scolile nemtene
• decalajul dintre scolile din urban si rural a fost unul dintre subiectele discutate la o sedintã cu directorii, desi acest lucru este stiut de ani si ani de zile • de vinã ar fi directorii si cadrele didactice care nu-si dau interesul • Elevii de la sate sînt mult mai dezavantajati decît cei de la orase, neavînd scoli cu dotãri adapte vremurilor si nici personal didactic la înãltimea celui din urban. Decalajul existent între scolile din mediul urban si cele din mediul rural a fost primul subiect pe care inspectorul scolar general l-a abordat într-o recentã sedintã cu directorii unitãtilor din judet. „Existã un decalaj între unitãtile de învãtãmînt din urban si cele din rural. La sate, o problemã priveste atragerea si mentinerea personalului didactic calificat. Cu mare dificultate se încadreazã calificatii în aceste unitãti scolare. ÃŽn unele comunitãti, directorii comunicã destul de greu cu consiliile locale, motiv pentru care existã asperitãti între institutii si scolile au de suferit. ÃŽn rural profesorii debutanti nu sînt stabili, iar unele cadre didactice, care sînt mai în vîrstã, nu acceptã schimbãrile, fiind conservatoare. Nu poate fi ignorat nici interesul scãzut al unor cadre didactice sau manageri scolari pentru cunoasterea problematicii reformei si a documentelor de strategie educationalã privind asigurarea calitãtii în educatie. Pentru noi este o problemã si lipsa autorizatiilor sanitare de functionare pentru unele scoli“, a declarat inspectorul general Luminita Vîrlan (foto). O problemã ar mai fi directorii care nu se preocupã sã valorifice si sã concretizeze activitatea de control si evaluare a cadrelor didactice, prin orientarea celor cu pregãtire necorespunzãtoare spre programe si actiuni de perfectionare si formare prin ISJ, CCD si centrele universitare. Sefii învãtãmîntului sustin cã în multe scoli se folosesc metode traditionale în procesul de predare-învãtare-evaluare, negãsindu-si locul cele noi, mult mai atractive si eficiente. Indiferenta directorilor fatã de dascãli si în special fatã de debutanti, care ar avea nevoie de consiliere, este o altã constatare fãcutã la nivelul unitãtilor de învãtãmînt, unde lipsesc mentorii pentru dezvoltarea în carierã. Comisiile metodice si cercurile pedagogice se desfãsoarã sub semnul formalismului, al rutinei, la unele dintre aceste activitãti cadrele didactice nici mãcar nu merg considerîndu-le plictisitoare sau ineficiente. Nici dascãlii care vorbesc numai ei la ore fãrã a relationa cu clasa nu mai sînt agreati. „O altã constatare dureroasã fãcutã în special în scolile rurale, se referã la preocuparea scãzutã privind selectia, pregãtirea si motivarea elevilor pentru performantã. Avem în judet conduceri care nu se preocupã de amenajarea si întretinerea bazelor sportive, creînd dezavantaje elevilor. ÃŽn scolile cu etnie romã se înregistreazã o ratã destul de mare a absenteismului si a abandonului scolar“, a mai spus sefa ISJ Neamt, care în discursul sãu a atins si problema dificultãtilor si a rezultatelor slabe înregistrate în pregãtirea elevilor din rural si cea a manualelor insuficiente, cu timp de reînnoire prea lung.
|