Traditie si modernitate în poezia lui Bacovia
• profesoara Olimpia Magda Iftimie lanseazã un volum ce se constituie în teza de doctorat în filologie • evenimentul va avea loc la Biblioteca Judeteanã „Kirileanu“ •
Sub titlul de mai sus, astãzi, la ora 16.30, la sala „Teatrului de Joacã“ a Bibliotecii Judetene „G.T.Kirileanu“ va fi lansatã, într-un volum tipãrit la editura „Privirea“ din Bucuresti, teza de doctorat în filologie a profesoarei Olimpia-Magda Iftimie, sustinutã sub îndrumarea profesorului doctor Florin Mihãilescu de la Universitatea din Bucuresti. Desi am fost învãtati sã-l privim pe Bacovia din perspectiva poeziei simboliste, autoarea demonstreazã cã o importantã pecete asupra liricii bacoviene a avut-o romantismul eminescian. Ea stie însã sã disocieze ce este prelungire a eminescianismului de ceea ce reprezintã o despãrtire de el în lirica bacovianã, conturînd ideea cã poezia lui Bacovia este prin excelentã unitarã, indiferent de modelele care au putut-o influenta în anumite secvente si etape. Cele cinci capitole ce structureazã lucrarea initiazã un demers care are la bazã conceptele de traditie si modernitate. Pentru a-l putea situa corect pe Bacovia, autoarea recapituleazã traditia literarã româneascã, cu reperele ei fundamentale: „Dacia literarã“, „Junimea“, momentul Eminescu, simbolismul. Accentul cade pe situarea cît mai judicioasã a operei eminesciene în contextul traditiei literare românesti, spre a putea mai apoi sã raporteze judicios poezia bacovianã la creatia eminescianã. Relatia dintre cele douã concepte - traditie si modernitate - este, concluzioneazã autoarea „una de complementaritate, elementul de continuitate fiind prezent chiar si în cazul celor mai exacerbate forme ale unor curente moderniste (avangarda)“. Cînd spunem Bacovia, cei mai multi dintre noi se gîndesc la curentul simbolist. De aceea, autoarea simte nevoia sã clarifice relatia simbolismului cu modernitatea dar si cu traditia literarã. Dincolo de atractia poetului pentru estetica simbolistã, ea subliniazã faptul cã „nu se poate vorbi de o circumscriere exclusivã a poeziei sale în simbolism, asa cum nici un alt curent nu-l poate monopoliza pe Bacovia. (…) Continua lui cãutare exclude orice limitare si face posibilã revendicarea sa de cãtre cele mai diferite orientãri , curente sau scoli literare“. Nu este neglijatã nici analiza influentei exercitate de opera lui Bacovia asupra unor poeti contemporani cu el (T. Demetrius, St. Peticã, Cincinat Pavelescu, Il. Voronca, B. Fundoianu) si, mai ales, asupra celor din generatiile ce i-au urmat (A.E.Baconsky, Ioan Alexandru, Sergiu Adam, Mircea Ivãnescu, Horia Zilieru, Constanta Buzea, Ileana Mãlãncioiu). Poezia secolului XX este marcatã de Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi si George Bacovia, cãrora li se vor adãuga, în a doua jumãtate a veacului, Nichita Stãnescu si Marin Sorescu. Ne putem întreba de ce mai citim astãzi poezie, într-o lume grãbitã, globalizatã, apãsatã de valorile societãtii de consum, de temele filmografiei americane? Citim poezie si mai putem citi poezia lui Bacovia pentru cã, asa cum au afirmat criticii literari, existã un „tipar bacovian“, un „arhetip“ care se regãseste în fiecare din noi, indiferent de pojghitele ce au venit sã ne acopere fiinta. Iar prin acest arhetip, poezia bacovianã are acces la universalitate. ÃŽn aceste conditii, concluzioneazã Olimpia-Magda Iftimie este „greu de presupus cã se va iesi curînd din zodia acaparatoare a bacovianismului“. Teza de doctorat a profesoarei Olimpia-Magda Iftimie este expresia unei stãri de normalitate, de stabilitate, într-o perioadã a instabilitãtilor de tot felul. Si aceasta pentru cã este normal ca o societate, prin oamenii ei de litere, sã se aplece constant asupra marilor creatii literare, spre a ne contura nouã, celor care, dincolo de zgura fiecãrei zile, sîntem într-o continuã cãutare de sine, drumul spre întelegerea rostului pe care-l avem pe acest pãmînt. Iar acest drum trece, o demonstreazã cu asupra de mãsurã autoarea în volumul „Traditie si modernitate în poezia lui Bacovia“ care se lanseazã astãzi, si prin universul bacovian.
|