Bucãti din istoria Romanului, într-o groapã
• încã o veche galerie a fost descoperitã întîmplãtor în centrul Romanului • orasul stã pe un labirint de foste beciuri si tunele • Romascanii pot admira un nou exemplu a ceea ce se ascunde sub pãmînt în zona centralã a orasului, dupã ce, în parcarea de la Telefoane, a apãrut un „crater“ adînc de cîtiva metri, care descoperã bolta unui fost beci din cãrãmidã. ÃŽn timpul lucrãrilor care se executã pentru modernizarea pietonalului, a fost gãsitã ceea ce pare a fi începutul unei galerii. Cadrele Serviciului Local pentru Situatii de Urgentã au împrejumuit zona, urmînd ca acolo sã mai fie efectuate si alte lucrãri sau verificãri. „ÃŽncã de cînd s-a început constructia gropii, aici au fost gãsite beciuri din acestea, boltite, din cãrãmidã. Ele sînt de datã relativ recentã, apartinînd evreilor si armenilor care au stat în zonã. Este frumos sã vezi fragmente de istorie, însã nu stiu mãsura în care aceste subsoluri ar putea fi reabilitate“, a spus Vasile Luca, din Roman. Din cîte se pare, din punct de vedere arheologic aceste descoperiri nu sînt de prea mare interes, pentru cã ele sînt de datã relativ recentã. Noul punct de atractie de lîngã Telefoane este, de altfel, în linie dreaptã la doar cîteva zeci de metri de un altul unde s-a fãcut o descoperire similarã, la fundatia Bibliotecii Municipale „George Radu Melidon“. Mai mult, aici au fost gãsite vestigii din Evul Mediu. Fragmentele ceramice si celelalte obiecte au vechimea de cîteva sute de ani si fac, în prezent, obiectul cercetãrilor specialistilor de la Muzeul de Istorie Roman. Tot cu prilejul demarãrii proiectului pentru reabilitarea bibliotecii, s-a confirmat o datã în plus extinderea galeriilor subterane, care au creat numeroase legende, inclusiv în zona centralã a orasului. Arheologii vor verifica, în continuare, situl, pentru a gãsi, eventual si alte vestigii ce pot însemna foarte mult pentru detalierea evolutiei istorice a urbei. Totul va fi fãcut fãrã sã afecteze procesul de consolidare a imobilului care are si el o mare însemnãtate simbolisticã pentru arhitectura din Roman. Muzeografii spun cã Romanul stã pe imense canale subterane, lungi de zeci de kilometri. Pe mãsurã ce s-au construit blocuri si s-au descoperit noi astfel de galerii, au apãrut numeroase legende conform cãrora aceste galerii erau, încã de pe vremea lui Stefan cel Mare, refugii din calea otomanilor si, mai tîrziu, negustorii armeni, greci si evrei au construit deasupra lor beciuri. Existã speculatii chiar cã unele dintre ele trec pe sub albiile Moldovei si Siretului, cãtre fosta cetate medievalã de lîngã Gîdinti.
|