Descoperire stranie ĂŽn Muntii Neamtului

• profesorul Dumitru IonitĂŁ a descoperit, ĂŽn apropierea sitului de la Vadu RĂŁu, un obiect de formĂŁ ovalĂŁ din lut ars ce are o formĂŁ bizarĂŁ • obiectul seamĂŁnĂŁ cu un cap de extraterestru, are o greutate de aproximativ 300 de grame si un diametru de circa 8 centimetri •

O descoperire realizatĂŁ de profesorul Dumitru IonitĂŁ va stĂŽrni, cu sigurantĂŁ, noi controverse. Cu sigurantĂŁ, situl arheologic Vadu RĂŁu, locul ĂŽn care profesorul din Farcasa a descoprit recent un obiect straniu, va fi readus ĂŽncĂŁ o datĂŁ ĂŽn atentia istoricilor si arheologilor din România. Este locul unde, ĂŽn ultimii ani, profesorul IonitĂŁ a gĂŁsit mai multe tĂŁblite din lut, imprimate cu pictograme ce ar putea constitui forme ale cele mai vechi screri din lume. Tot la Vadu RĂŁu, istoricul a gĂŁsit pĂŽnĂŁ acum douĂŁ structuri ciudate din piatrĂŁ, una semĂŁnĂŽnd foarte mult cu un OZN, cealaltĂŁ cu cunoscutul Sfinx din Bucegi. Nu cu mult timp ĂŽn urmĂŁ, ĂŽn apropierea de Vadu RĂŁu, profesorul IonitĂŁ, a fĂŁcut o descoperire la fel de interesantĂŁ. Este vorba de un obiect din piatrĂŁ care seamĂŁnĂŁ izbitor cu capul unui extraterestru. Obiectul are o greutate de aproximativ 300 de grame si o dimensiune, ĂŽn cruce, de 8X7,5 centimetri. „Am gĂŁsit obiectul ĂŽntr-un loc situat ĂŽn aval de celebrul sit de la Vadu RĂŁu, comuna Farcasa. Este vorba de un obiect cu formĂŁ ovalĂŁ din lut ars ce are o formĂŁ bizarĂŁ ce aduce cu un ipotetic cap de extraterestru. Obiectul are incizate pe unifatĂŁ semne protoliterate ce aduc mai mult cu litere oriental-sanscrite, fiind unicat ĂŽn lumea arheologicĂŁ mondialĂŁ pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent. Locul unde am gĂŁsit acest obiect se aflĂŁ foarte aproape de cel ĂŽn care au fost descoperite si faimoasele TĂŁblite de la Vadu RĂŁu, cu cea mai veche scriere protoliteratĂŁ din lume, cuptorul-mamĂŁ al TĂŁblitelor de la TĂŁrtĂŁria, dar si sanctuarul megalitic ce are relativ corespondent cu cel de la Stonehenge, Anglia. Ca si descoperiri ĂŽn acestĂŁ zonĂŁ mai amintesc craniul pietrificat de 6,3 kg si o ĂŽnĂŁltime de 37 cm“, a declarat profesorul Dumitru IonitĂŁ. Recenta descoperire a profesorului nemtean, un mare pasionat de arheologie, va completa lunga listĂŁ cu descoperiri semnate de el. Incursiunile profesorului pe Valea Bistritei nu au rĂŁmas fĂŁrĂŁ rezultate. Site-ului wikipedia.org, consemneazĂŁ cele mai interesante descoperiri ale istoricului nemtean, cu care putini specialisti români se pot lĂŁuda. Amintim doar picturile rupestre de pe RarĂŁu, reprezentĂŽnd schematic paleoastronauti; sanctuarul Megalitic de la Vadu-RĂŁu (neolitic), ce are corespondent cu cel de la Stonehenge (Anglia), descoperit ĂŽn cursul lunii octombrie 2009; cel mai vechi neolitic aceramic din România; cea mai veche scriere pictograficĂŁ din lume („TĂŁblitele de la Vadu RĂŁu”), circa 3500-3000 ĂŽ.Hr.; „Cearta idolilor” - celebrele figurine zoomorfe ce rivalizeazĂŁ cu „GĂŽnditorul” si Femeia sezĂŽnd” de la Hamangia; stela megaliticĂŁ cu scriere glagoliticĂŁ de pe Goia (sec. XIV); cea mai lungĂŁ conductĂŁ din olane de ceramicĂŁ, din mediul rural moldovenesc din epoca feudalĂŁ (Farcasa); descoperirea urmelor arheologice ce atestĂŁ campania militarĂŁ a lui Petru Rares ĂŽn Tara RomâneascĂŁ - Transilvania prin pasul Tulghes ĂŽn ianuarie-februarie 1529.

Iataganul lui Cioban Oglu Pasa, un pasĂŁ turc

De asemenea este cunoscutĂŁ pasiunea profesorului pentru obiectele vechi. Cunoscut colectionar de obiecte istorice din Moldova si nu numai, Dumitru IonitĂŁ, a reusit sĂŁ salveze de la distrugere numeroase obiecte de o valoare inestimabilĂŁ. Periodic, istoricul ia la pas tĂŽrgurile din judetele Moldovei pentru a salva obiecte de patrimoniu. În colectia nemteanului se aflĂŁ si iataganul lui Cioban Oglu Pasa, seful oastei otomane care i-a ĂŽnfrĂŽnt pe eteristi la MĂŁnĂŁstĂŁrirea Secu. „Asa cum se stie, ĂŽn cursul lunii august 1821 a fost ĂŽnĂŁbusitĂŁ si rezistenta pandurilor lui Tudor Vladimirescu, retrasi dincole de Olt. CealaltĂŁ grupare a eteristilor, ĂŽn frunte cu Iordache Olimpiotul si Ioan Farmache, s-a retras ĂŽn Muntii Neamtului, continuĂŽnd lupta. Ultimele clipe ale Eteriei din Moldova aveau sĂŁ se consume, ĂŽn cursul lunii iulie, la MnĂŁstirea Secu. Aici au poposit circa 350 de eteristi, urmĂŁriti fiind de un detasament de oaste otoman condus de cĂŁtre Cioban Oglu-Pasa. Desi eteristii au rezistat cĂŽteva zile, au fost ĂŽnfrĂŽnti. Recent, am intrat ĂŽn posesia iataganului de luptĂŁ care a apartinut lui Cioban Oglu-Pasa. Este o piesĂŁ deosebitĂŁ. Are o lungime de 94 centimetri, o lĂŁtime de 4 centimetri si este ornamentat cu varia arabescuri din aur. Cel mai importnat element ĂŽl constituie monograma din aur, care cuprinde printre altele ĂŽn limba turcĂŁ «Cioban Oglu, si anul II98, plus anul 622» (anul Hegirei - era musulmanĂŁ). Lama este confectionatĂŁ din otel de Damasc inoxidabil iar mĂŽnerul din lemn de abanos“, ne declara ĂŽn aprilie 2011 profesorul nemtean, atunci cĂŽnd am scris prima datĂŁ de iataganul cu pricina. Dumitru IonitĂŁ detine si alte obiecte istorice vechi deosebite. Sabia de paradĂŁ care a apartinut regelului Carol al II-lea, statueta lui Mircea cel BĂŁtrĂŽn; sceptrul voievodal de ceremonial al lui Stefan cel Mare; icoana lui Daniil Sihastru (1490); clopotul de ceremonial si paftalele lui Petru Rares; halebarda de ceremonial a lui Ioan VodĂŁ cel Viteaz; harta de la 1590 a celebrului cartograf A. Ortelius de la curtea lui Filip al II-lea (regele Spaniei), cĂŽnd apare pentru prima datĂŁ Dacia pe globul pĂŁmĂŽntesc; pumnalul lui Constantin Brâncoveanu; blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza; sigiliul din aur a lui Alexandru Ioan Cuza; ceasul regelui Carol I (1866-1914); revolverul, epoletii, chipiul si decoratiile maresalului Alexandru Averescu; sabia de paradĂŁ a regelui Carol al II-lea. Acestea sĂŽnt doar cĂŽteva din pretioasele descoperiri realizate de cunoscutul nemtean. Profesor la Grupul Scolar Mihail Sadoveanu din Borca, Dumitru IonitĂŁ are trei doctorate ĂŽn istorie, filosofie si drept international.