De cotarle nu-i chip sĂŁ scĂŁpĂŁm

• conform unei legi ce va apĂŁrea ĂŽntr-o zi, douĂŁ, maidanezii vor putea fi eutanasiati • autoritĂŁtile pietrene ĂŽnclinĂŁ totusi pentru tinerea lor ĂŽn adĂŁposturi si pentru sterilizare • a omorĂŽ sau a opera o javrĂŁ ĂŽnseamnĂŁ, financiar, acelasi lucru - aproape 150 de lei •

Autoritãtile pietrene au posibilitatea, legal, de a stîrpi animalele care bîntuie pe strãzi. Legea privind gestionarea cîinilor fãrã stãpîn, care permite inclusiv solutia eutanasierii animalelor dacã autoritãtile locale o considerã oportunã, a trecut marti de Camera Deputatilor si merge la promulgare. În favoarea legii s-au înregistrat 168 voturi, în timp ce 111 deputati au fost contra, iar 14 s-au abtinut. În vreme ce unii dintre pietreni salutã viitoarea lege, care trebuie promulgatã de presedinte, altii spun cã nu aceasta era solutia.

„E foarte grav ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ. Mai grav de-atĂŽt nu se putea!“

Printre cei care se opun categoric unei legi care ar permite eutanasierea cĂŽinilor de pe strĂŁzi se numĂŁrĂŁ Tamasa SecarĂŁ, presedinta Asociatiei Prieten credincios, din Piatra Neamt. „Ce reactie mai poti avea cĂŽnd apare o astfel de lege? RĂŁmĂŽi fĂŁrĂŁ cuvinte... Voi urmĂŁri sĂŁ mĂŁ ĂŽntĂŽlnesc cu cei de la Directia SanitarĂŁ VeterinarĂŁ si cu conducerea de la Salubritas si ĂŽmpreunĂŁ sĂŁ discutĂŁm cu domnul primar cum sĂŁ facem ca sĂŁ ĂŽmblĂŽnzim aceastĂŁ prevedere. Eu am un adĂŁpost pentru cĂŽinii fĂŁrĂŁ stĂŁpĂŽn si din experientĂŁ pot spune cĂŁ ĂŽnfiintarea unui adĂŁpost nou nu e o solutie pentru rezolvarea problemei acestor animale. Trebuie fonduri serioase pentru asa ceva, or la noi se stĂŁ foarte greu cu banii. Apoi, noi nu stim care e numĂŁrul cĂŁteilor din Piatra Neamt... Acum am ĂŽn adĂŁpost 150 de animale. Am trimis exemplare ĂŽn Franta si Germania, acolo unde s-au arĂŁtat oameni interesati de adoptarea lor. ColaborĂŁm cu asociatii din aceste tĂŁri si cĂŽnd ele gĂŁsesc persoane disponibile sĂŁ ia ĂŽn grijĂŁ cĂŁtei, rezolvĂŁ problema transportului - cu masina, cu avionul - si noi asigurĂŁm pasaportul, carnetul de vaccinĂŁri si vaccinurile. În România merg foarte greu adoptiile. Voi discuta cu domnul primar Stefan despre prevederile acestei legi si despre cum putem actiona ca sĂŁ nu nenorocim aceste animale. E foarte grav ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ. Mai grav de-atĂŽt nu se putea!“, a declarat Tamara SecarĂŁ.

SĂŽnt si pietreni multumiti de lege

În vreme ce iubitorii de animale plĂŽng de mila patrupedelor care ar putea fi eutanasiate, sĂŽnt si pietreni care salutĂŁ aparitia legii, considerĂŽnd cĂŁ ĂŽn felul acesta scapĂŁ de frica de a fi muscati de cotarlelel fĂŁrĂŁ stĂŁpĂŽn. „Lucrez ĂŽn Speranta de trei ani si fac ĂŽn fiecare zi naveta cu autobuzul. Zilnic, ĂŽn drum spre autobuz, mĂŁ ĂŽntĂŽlnesc cu haite de cĂŽini vagabonzi pe care unii locuitori ai cartierului ĂŽi hrĂŁnesc, dar nu ĂŽi iau ĂŽn propriile locuinte sĂŁ ĂŽi ĂŽngrjeascĂŁ. Acesti cĂŽini latrĂŁ persoanele strĂŁine sau chiar sar sĂŁ le muste. Am pĂŁtit si eu asa ceva - un cĂŽine a sĂŁrit sĂŁ mĂŁ muste, ĂŽnsĂŁ cineva l-a strigat si am scĂŁpat. Situatia aceasta nu existĂŁ numai ĂŽn Speranta, ci si la nivel de oras. Consider cĂŁ rezolvarea constĂŁ ĂŽn capturarea acestor cĂŽini si eutanasierea lor, ĂŽntrucĂŽt reprezintĂŁ un pericol, mai ales pentru copii si bĂŁtrĂŽni“, a declarat Monica Oprina, din Piatra Neamt. AutoritĂŁtile pietrene aleg varianta cea mai „omeneascĂŁ“ dintre cele prevĂŁzute de lege, si anume, crearea de noi spatii de cazare a acestor exemplare, locuri ĂŽn care animalele sĂŁ fie sterilizate si tratate. „PrimĂŁria Piatra Neamt detine un singur padoc, la VĂŽnĂŁtori, si ĂŽn planul nostru este sĂŁ mai ĂŽnfiintĂŁm mĂŁcar un astfel de adĂŁpost. Vom recurge la eutanasiere doar ĂŽn cazul animalelor bolnave. Acum cĂŁutĂŁm sursĂŁ de finantare pentru a realiza un adĂŁpost mai mare“, a declarat Ludmila Armasu, de la Departamentul Comunicare al PrimĂŁriei Piatra Neamt.

Eutanasiera, la fel de scumpĂŁ precum sterilizarea

Tatiana Ciucanu, director al societĂŁtii Salubritas, unitate care are si serviciu de ecarisare, a precizat cĂŁ noua lege nu ar trebui sĂŁ dea emotii iubitorilor de animale, pentru cĂŁ cel putin deocamdatĂŁ nu se va trece la acte de sadism asupra cĂŽinilor fĂŁrĂŁ stĂŁpĂŽn. „Avem un adĂŁpost cu 60 de locuri si vrem sĂŁ mai ĂŽnfiintĂŁm unul, cu o capacitate de circa 120 de locuri. Avem gata proiectul, ne mai trebuie finantare. Prin aceastĂŁ nouĂŁ lege se face un transfer de responsabilitĂŁti pe umerii autoritĂŁtilor publice locale. Noi avem un echipaj format din patru hingheri, care folosesc o masinĂŁ cu care se merge la locurile unde primim sesizĂŁri cĂŁ animalele sĂŽnt pericol pentru populatie. Avem si un tehnician veterinar si un medic care asigurĂŁ interventiile chirurgicale. Sterilizarea animalelor fĂŁrĂŁ stĂŁpĂŽn a devenit obligatorie din 2009 si de atunci pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent s-au fĂŁcut operatii la peste 600 de exemplare. Dorinta noastrĂŁ este ca prin noua lege sĂŁ se responsabilizeze toti proprietarii de animale - fie ei persoane fizice care locuiesc la case si au animale fĂŁrĂŁ a fi vaccinate si cu carnete de sĂŁnĂŁtate, fie persoane juridice, si mĂŁ refer ĂŽn special la firmele care tin cĂŽini de pe stradĂŁ pe domeniul public, pentru pazĂŁ. Ar trebui o inventariere a tuturor cĂŽinilor la nivel de municipiu, pentru cĂŁ nu existĂŁ astfel de date. De la Directia Taxe si Impozite stim cĂŁ sĂŽnt circa patru mii de case ĂŽn Piatra Neamt, ceea ce ĂŽnseamnĂŁ cĂŽteva mii de astfel de animale. FĂŁrĂŁ a vorbi pe date concrete, pot afirma cĂŁ din 2009 a crescut mult numĂŁrul de cĂŽini ĂŽn oras si nu putem avea control asupra lor“, a declarat directorul Ciucanu. Animalele prinse de hingheri ajung la adĂŁpost si sĂŽnt eutanasiate dacĂŁ suferĂŁ de boli incurabile. Contravaloarea operatiunii este 149 de lei, de la capturare si pĂŽnĂŁ la predarea cĂŁtre Protan. Sterilizarea se face cam tot pe aceiasi bani - 147 de lei. DecontĂŁrile le suportĂŁ bugetul local. Exemplarele sterilizate se tin ĂŽn adĂŁpost ĂŽntre trei si sase zile, pĂŽnĂŁ la refacere. Directorul Ciucanu a mai spus cĂŁ de cele mai multe ori, pietrenii solicitĂŁ ca dupĂŁ sterilizare, animalele sĂŁ le fie aduse ĂŽn zonele de unde au fost ridicate.

Ce zice legea

Legea prevede cã edilii trebuie sã consulte populatia prin referendum, sondaje sau adunãri de cartier, iar locuitorii decid dacã maidanezii vor fi sau nu eutanasiati. Fiecare primãrie trebuie sã înfiinteze si finanteze servicii de gestionare a animalelor, cîinii din gospodãrii trebuie si ei sterilizati, cu exceptia celor de rasã, iar persoanele care abandoneazã animale sau le hrãnesc pe cele fãrã adãpost vor fi amendate. Conditii mai dure au fost impuse si pentru adoptia animalelor din adãposturi: acest lucru se poate face doar cu prezentarea unei dovezi cã cel care adoptã are unde sã tinã cîinii si are venituri suficiente pentru a-i întretine. În localitãtile unde se decide eutanasierea cîinii vor fi tinuti 30 de zile în padocuri si dacã nimeni nu-i revendicã în acest interval se trece la suprimarea lor.