UN NEMTEAN SI REGELE MIHAI

DouĂŁ vieti, aceeasi zi si acelasi an de nastere, douĂŁ destine diferite

• un bicĂŁjean, Neculai Brocea, s-a nĂŁscut ĂŽn aceeasi zi si ĂŽn acelasi an cu Regele Mihai • destinul a fĂŁcut ca cei doi sĂŁ se ĂŽntĂŽlneascĂŁ de douĂŁ ori ĂŽn anii cumpliti ai rĂŁzboiului • la Sevastopol si ĂŽn Crimeea • bĂŁtrĂŽnul nemtean sustine cĂŁ Regina Elena ar fi vrut sĂŁ-l ĂŽnfieze si se ĂŽntreabĂŁ si acum: „DacĂŁ s-ar fi ĂŽntĂŽmplat asta, cine stie dacĂŁ mai eram astĂŁzi“ •

Astrele au decis ĂŽn urmĂŁ cu nouĂŁ decenii ca data de 25 octombrie 1921 sĂŁ fie una ĂŽnsemnatĂŁ pentru douĂŁ persoane. În acea zi avea sĂŁ se nascĂŁ, la Sinaia, Regele Mihai I, iar la Bicaz, avea sĂŁ vadĂŁ lumina zilei si Neculai Brocea, fiul Anei lu’ Brocea, o fatĂŁ mĂŽndrĂŁ de sub poale de CeahlĂŁu, care, ĂŽndrĂŁgostitĂŁ foc de flĂŁcĂŁul Neculai Baltag, din Potoci, a adus pe lume un plod de toatĂŁ frumusetea. PĂŽnĂŁ aici toate bune si frumoase, numai cĂŁ destinul a fĂŁcut ca iubirea celor doi munteni sĂŁ nu sfĂŽrseascĂŁ printr-o cĂŁsĂŁtorie, asa cum ar fi trebuit sĂŁ fie, astfel ĂŽncĂŽt bĂŁiatul cu pĂŁrul bĂŁlai a crescut numai cu mama si cu bunicii. Desi cu o soartĂŁ vitregĂŁ, de copilul, flĂŁcĂŁul si bĂŁrbatul de mai tĂŽrziu, Neculai Brocea, s-au legat numai lucrurile bune, nonagenarul de astĂŁzi putĂŽndu-se fĂŁli cu fapte demne de urmat de cĂŁtre orice om de bunĂŁ credintĂŁ. De aceea, ĂŽndemnat la sfat, nea Brocea povesteste cu o luciditate de invidiat prin toate cĂŽte a trecut de-a lungul celor nouĂŁ decenii de existentĂŁ. Asta si datoritĂŁ faptului cĂŁ fiecare zi trĂŁitĂŁ de el acum, mai mult ca oricĂŽnd, conteazĂŁ cĂŽt altĂŁdatĂŁ un an. „Nu-i de ici-de-colo, cĂŽnd ai ĂŽn spate 90 de ani pe muchie, o viatĂŁ zbuciumatĂŁ, de muncĂŁ la pĂŁdure, ani buni de rĂŁzboi ĂŽn linia-ntĂŽi si sĂŁ apuci ziua de mĂŽine“, ne-a spus omul, dĂŽnd impresia cĂŁ-i pare rĂŁu de timpul trecut mult prea repede. Se alinĂŁ ĂŽnsĂŁ cĂŽnd vede cĂŁ, precum suveranul României, a apucat frumoasa vĂŽrstĂŁ a senectutii, si nu oricum, ĂŽncĂŁ ĂŽn putere. „Soarta mea se leagĂŁ ĂŽntr-un fel de cea a RegalitĂŁtii. Si sĂŁ vĂŁ spun cum. Prima datĂŁ, prin faptul cĂŁ bunicul, Mihai Brocea, ca ostas ĂŽn Regimentul 15 Dorobanti, a luptat alĂŁturi de Printul Carol la Plevna, tatĂŁl de drept, Neculai Brocea, sergent major, a luptat ĂŽn primul rĂŁzboi, la MĂŁrĂŁsesti, alĂŁturi de Ferdinand I, iar eu, alĂŁturi de tatĂŁl vitreg Petrea Basa, am luptat ĂŽn cel de-al doilea rĂŁzboi sub regele Mihai I. Apoi, avea sĂŁ-mi spunĂŁ mama cĂŁ Regina Elena a vrut sĂŁ mĂŁ ĂŽnfieze cĂŽnd eram mic. Nu stiu cum i-am pĂŁrut ei atunci cĂŽnd o venit la scoala din Bicaz ĂŽn vizitĂŁ si m-o vĂŁzut ĂŽn clasĂŁ. DacĂŁ s-ar fi ĂŽntĂŽmplat asta, cine stie dacĂŁ mai eram astĂŁzi? Apoi, pe front am avut onoarea de douĂŁ ori sĂŁ dau ochii cu Majestatea Sa. O datĂŁ la Sevastopol, unde batalionul nostru, 13 VĂŽnĂŁtori de Munte, a ĂŽnfipt primul drapelul românesc ĂŽn vĂŽrful stĂŽncii, ca semn al victoriei, si a doua oarĂŁ, ĂŽn Crimeea, unde am avut cinstea sĂŁ fiu sĂŁrutat pe frunte de Regele Mihai si bĂŁtut pe umĂŁr de Maresalul Antonescu. Asta, pentru cĂŁ atunci cĂŽnd Regele a ĂŽntrebat cine este nĂŁscut pe 25 octombrie, eu, mĂŽndru de ziua mea de nastere, am fĂŁcut un pas ĂŽn fatĂŁ. Mi-o zĂŽmbit si m-o sĂŁrutat pe frunte. Asta nu-i deloc ĂŽntĂŽmplĂŁtor...“, a povestit Neculai Brocea.

Încorporat la cerere

BĂŁtrĂŽnul a continuat, amintindu-si cu emotie de ĂŽntĂŽmplare, adĂŁugĂŽnd cu lacrimi ĂŽn ochi: „DupĂŁ cum vedeti, am trĂŁit fapte mari, atĂŽt eu cĂŽt si strĂŁmosii mei, care desi pĂŁreau cĂŁ o sĂŁ mĂŁ facĂŁ un om fericit peste vreme, n-a fost sĂŁ fie. Din toate, cel mai rĂŁu ĂŽmi pare cĂŁ, ĂŽn urmĂŁ cu 70 de ani, am cerut de bunĂŁ voie sĂŁ fiu ĂŽncorporat si sĂŁ plec la rĂŁzboi, gĂŽndind, asa cum au gĂŽndit toti românii atunci, cĂŁ, luptĂŽnd pentru tarĂŁ, voi cĂŁpĂŁta drept recunostintĂŁ o palmĂŁ de pĂŁmĂŽnt. Si culmea, de vreo cĂŽtiva ani ĂŽncoace, de cĂŽnd cu legile privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru veteranii de rĂŁzboi, chiar am sperat cĂŁ mi se va face dreptate. Numai cĂŁ, stau cu hotĂŁrĂŽrile judecĂŁtoresti ĂŽn mĂŽnĂŁ si cu ochii la stele ca sĂŁ se ĂŽntĂŽmple ceva, dar nimic“. CĂŽt priveste soarta sa, despre care bicĂŁjeanul spune cĂŁ s-a legat ĂŽntr-un fel de cea a Regelui Mihai, ea a fost una care se leagĂŁ de omul simplu, nĂŁscut ĂŽntr-o familie modestĂŁ undeva ĂŽntr-un capĂŁt de tarĂŁ. PĂŽnĂŁ la ĂŽncorporare a lucrat ca sortator de cherestea la depozitul Domeniului Coroanei Bicaz, iar dupĂŁ rĂŁzboi, la pĂŁdure, la fasonat si corhĂŁnit de busteni. În ‘50 a fĂŁcut scoala de maistri la Vatra Dornei, ĂŽn domeniul exploatĂŁrii forestiere, obtinĂŽnd note de 10 la toate obiectele de studiu. A refuzat ĂŽnsĂŁ sĂŁ fie membru de partid pe motiv cĂŁ nu-si trĂŁdeazĂŁ SfĂŽnta Cruce pentru care a luptat ĂŽn rĂŁzboi: „La plecarea pe front am jurat cĂŁ voi apĂŁra pĂŁmĂŽntul României si SfĂŽnta Cruce, iar comandantul ne-a spus cĂŁ, cine va face ĂŽnainte va fi decorat, cine va face ĂŽnapoi va fi ĂŽmpuscat. Nu m-am fĂŁcut de rusine. CĂŽt priveste prima lectie de patriotism la care participase ĂŽnainte de plecarea pe front, povestea lui nea Brocea ni s-a pĂŁrut fantasticĂŁ. „DupĂŁ ce am fost repartizati pe companii, ni s-au dat efectele militare. Înainte de a le ĂŽmbrĂŁca, am stat douĂŁ zile si am cĂŽrpit la ele. Vestoanele, pantalonii si mantalele erau gĂŁurite de gloante si pline de sĂŽngele celor ce-si pierduserĂŁ viata ĂŽn luptĂŁ. CĂŽnd le cĂŽrpeam si curĂŁtam, ne gĂŽndeam la ei si ne dĂŁdeam seama cĂŁ asta ne asteaptĂŁ si pe noi. Cu inima ĂŽmpietritĂŁ, juram ĂŽn gĂŽnd cĂŁ-i vom rĂŁzbuna. Asta, zic eu, cĂŁ a fost prima lectie de patriotism trĂŁitĂŁ ĂŽnainte de a primi botezul focului“, ne-a mai spus munteanul.

Comunismul, Marx, Engels, Lenin, Stalin...

Referitor la doctrina comunistĂŁ, bicĂŁjeanul ne-a spus cum la scoala de maistri, ĂŽntrebat fiind de comisia de examinare dacĂŁ a studiat operele lui Marx, Engels, Lenin si Stalin, acesta ar fi afirmat cu seninĂŁtate cĂŁ, despre Stalin stie doar atĂŽt, cĂŁ a luptat pe frontul de est contra lui. În rest, doar cuvinte ĂŽnvĂŽrtite din care n-a ĂŽnteles nimic. „Din cauza mea a fost dat afarĂŁ atunci directorul scolii din Vatra Dornei, care nu era altul decĂŽt un frizer, Constantin Chibritescu, din Piatra Neamt. Îsi meritase soarta, cĂŁ prea se umflase-n pene pe linie de partid“. Si cĂŽte nu ne-ar mai fi povestit omul pentru a-si crea cu sinceritate acea aurĂŁ de persoanĂŁ aleasĂŁ, precum Regele Mihai ĂŽn a ĂŽntruchipa calitĂŁtile poporului român, numai cĂŁ durerea lui de astĂŁzi este alta. Cea a dreptului, ca veteran de rĂŁzboi, de a fi pus, o datĂŁ pentru totdeauna, ĂŽn posesia celor cinci hectare de teren cu vegetatie forestierĂŁ, ĂŽn dreptul sĂŁu, si a altor cinci hectare, ca mostenitor al tatĂŁlui vitreg, Basa Petrea. Numai cĂŁ veteranul nostru nu-i multumit deloc de ceea ce i s-a oferit pĂŽnĂŁ acum. Motivul? „Terenul repartizat nu este proprietatea ocolului silvic, deoarece pĂŽnĂŁ la nationalizare a apartinut bicĂŁjenilor, ca islaz ĂŽn devĂŁlmĂŁsie. Cum sĂŁ accept eu sĂŁ fiu ĂŽmproprietĂŁrit pe un teren care cĂŽndva a fost al nostru al tuturor? Eu am luptat si mi-am riscat viata ca sĂŁ mi se atribuie drept recunostintĂŁ pĂŁmĂŽnt din averea de drept a statului. Nu vreau sĂŁ mĂŁ numĂŁr printre cei ce furĂŁ de la semenii sĂŁi. M-ar blestema Dumnezeu!“, a afirmat Neculai Brocea despre necazul sĂŁu, pe care ni l-a mai spus si cu alte ocazii.

Domeniile Coroanei Române

În altĂŁ ordine de idei, trebuie spus cĂŁ Bicazul a fost Domeniu al Coroanei Române, un fond de proprietĂŁti care asigura sustinerea economicĂŁ a curtii regale, ĂŽnfiintat printr-o lege din 9 iunie 1884 la initiativa lui Ion BrĂŁtianu. Acest lucru a impus ĂŽn fosta comunĂŁ nemteanĂŁ lucrĂŁri de amenajare si construire a unor obiective de primĂŁ importantĂŁ pentru buna desfĂŁsurare a activitĂŁtilor ce aveau sĂŁ urmeze: palatul regal, teatru, farmacie, baie popularĂŁ, brutĂŁrie, moarĂŁ, darac, o micĂŁ uzinĂŁ electricĂŁ (un dinam de 110V si 25KV actionat de apĂŁ, care asigura alimentarea cu energie a zonei centrale), telegraf, locuinte pentru personalul din administratie. Domeniul Bicaz avea 13.224 de hectare. ProprietĂŁti regale au fost si la Borca, 17.871 ha, Sabasa si Farcasa, 3.955 ha, dar acestea erau trecute ca apartinĂŽnd de judetul Suceava, alĂŁturi de MĂŁlini 27.405 ha. În timpul refugiului din primul rĂŁzboi mondial, regele Ferdinand a stat o perioadĂŁ la Bicaz, aici primind vestile despre victoriile de la MĂŁrĂŁsesti, MĂŁrĂŁsti si Oituz. Apoi, Ignacy Moscicki, presedintele Poloniei, si o parte a guvernului a fost cazat la domeniul bicĂŁjean dupĂŁ ce a fost nevoit sĂŁ fugĂŁ din tara ocupatĂŁ de Germania nazistĂŁ ĂŽn 1939. Despre cum era viata la Domeniul Bicaz cĂŽteva cuvinte ne-a spus, cu ani ĂŽn urmĂŁ, Maria Braniste, o localnicĂŁ care fĂŁcea parte din personal: „Ziua de 10 mai (Ziua Monarhiei si Ziua NationalĂŁ a României pĂŽnĂŁ la abdicarea Regelui Mihai I - n.r.) era sĂŁrbĂŁtoritĂŁ la Bicaz de cĂŁtre scolari, mai ales, care organizau serbĂŁri, defilau prin fata palatului si cĂŽntau «TrĂŁiascĂŁ Regele». Si oamenii mari se ĂŽmbrĂŁcau ĂŽn haine de sĂŁrbĂŁtoare, ĂŽn costume nationale si mergeau la plimbare sau la o bere“. În ce priveste prezenta familiei regale la Bicaz, bĂŁtrĂŽna ne-a mai povestit cĂŁ cĂŁ a avut onoarea sĂŁ se afle ĂŽn compania tĂŽnĂŁrului Rege Mihai si a Reginei mamĂŁ Elena ĂŽn mai multe rĂŽnduri: „Au venit la Bicaz de mai multe ori. Veneau ĂŽmpreunĂŁ si stĂŁteau cĂŽte o sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ, douĂŁ, pentru cĂŁ le plĂŁcea. Domeniul Coroanei era si la Borca, dar aici le plĂŁcea. Regina mamĂŁ era o femeie extraordinarĂŁ, se purta frumos cu noi, iar pe fiul ei ĂŽl ĂŽndemna sĂŁ-si gĂŁseascĂŁ de treabĂŁ pentru a nu pierde timpul. Mi-aduc aminte cĂŁ Mihai se ducea la moarĂŁ si ĂŽi dĂŁdea drumul sĂŁ meargĂŁ pentru a vedea cum functioneazĂŁ. NouĂŁ, celor tinere, regina ne spunea sĂŁ mergem sĂŁ vorbim cu Mihai, cĂŁ eram de-o vĂŽrstĂŁ, dar noi eram rusinoase, rĂŽdeam pe ĂŽnfundate si n-aveam curajul sĂŁ-l vizitĂŁm. Ce vreti, eram niste tĂŁrĂŁncute de la munte“.

Bicaz, 2 mai 1997

CĂŽnd Regele Mihai a revenit la Bicaz ĂŽn ‘97, pe 2 mai, la aproape 60 de ani de la abdicare (30 decembrie 1947) si plecarea din tarĂŁ (3 ianuarie 1948), cu prilejul primului sĂŁu pelerinaj postdecembrist prin mai multe localitĂŁti din tarĂŁ, Ruxandra Braniste l-a ĂŽntĂŽmpinat ĂŽn centrul Bicazului, rupĂŽndu-se din multime si adresĂŽndu-i cĂŽteva vorbe: „MĂŁ cunoasteti Majestate? Eu sĂŽnt Ruxandra de la Palat, cea pe care ĂŽti cunoscut-o prin anii ‘40“. Nu si-a mai amintit de mine“. La venirea ĂŽn Neamt, ĂŽn 1997, la granita judetului, la Bicaz Chei, ĂŽn afarĂŁ de pĂŽinea si sarea obisnuitĂŁ, regele a primit din partea primarului si un fagure de miere, lucru care l-a emotionat. În Bicaz a fost asteptat de circa 2.000 de oameni, a plantat un brad ĂŽn fata primĂŁriei si la ĂŽntrebarea primarului Ion CrĂŁciun dacĂŁ se stabileste ĂŽn tarĂŁ a rĂŁspuns astfel: „Nu ĂŽncĂŁ, mai am mult de fĂŁcut pentru România din afarĂŁ si deocamdatĂŁ nu am unde sĂŁ stau ĂŽn tarĂŁ“. Iar Regina Ana a avut amabilitatea sĂŁ dea o scurtĂŁ declaratie ĂŽn exclusivitate cotidianului Monitorul: „ Am descoperit cĂŁ aveti niste locuri minunate si astĂŁzi (n.r. - 2 mai 1997) am vĂŁzut pentru prima oarĂŁ locurile unde sotul meu si-a petrecut multe vacante. Aveti un oras frumos, cu oameni care pe mine cel putin m-au coplesit prin primirea care mi-au fĂŁcut-o. Le multumesc!“. Apoi, cuplul regal a ĂŽnnoptat la MĂŁnĂŁstirea Neamt, pentru ca sĂŽmbĂŁtĂŁ, 3 mai, sĂŁ fie vizitate mĂŁnĂŁstirile Secu si SihĂŁstria, Regele ĂŽntĂŽlnindu-se cu pĂŁrintele Cleopa, „Duhovnicul Moldovei“.

MĂŁnĂŁstirea Agapia, 8 noiembrie 1996

În aceeasi zi a urmat o scurtĂŁ sedere la TĂŽrgu Neamt, un moment surprizĂŁ constituindu-l prezenta Lucretiei Vatzana, o localnicĂŁ care a fost secretara maresalului Antonescu, cu decenii ĂŽn urmĂŁ, care i-a spus: „Majestate, cred cĂŁ nu ati venit numai pentru moment, cred cĂŁ ati venit sĂŁ rĂŁmĂŽneti. Nu stiu dacĂŁ vĂŁ mai amintiti, ne-am cunoscut demult. Am 90 de ani, ceea ce ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ am trecut prin istorie“.
Anii au trecut, iar Regele Mihai, ĂŽnsotit de Regina Ana si de principesa Margareta, avea sĂŁ mai poposeascĂŁ ĂŽn Neamt pe 7 noiembrie 2006, la Piatra Neamt. Inedit a fost faptul cĂŁ Regele a sosit la PrefecturĂŁ la volanul unui BMW, lucru care a mirat asistenta. A fost ĂŽntĂŽmpinat si de un fin de-al sĂŁu, Mihai Arusoaei, din Girov, pe care l-a botezat pe 9 aprilie 1939 printr-un reprezentant al casei regale (lucru confirmat printr-un articol publicat la acea vreme ĂŽn ziarul „Posta Moldovei si Bucovinei“), si de un veteran de rĂŁzboi, Vasile Melinte, care-l l-a cunoscut pe rege ĂŽn anii rĂŁzboiului, ĂŽn spatele frontului, la RĂŁzboieni. Pe 8 noiembrie 1996, de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, regele si-a serbat onomastica la MĂŁnĂŁstirea Agapia, slujba religioasĂŁ fiind oficiatĂŁ de Mitropolitul Daniel. A fost un prilej pentru ca sute de localnici din zonĂŁ sĂŁ vinĂŁ la lĂŁcasul de cult, prilej cu care ne-au rĂŁmas ĂŽn minte spusele unui bĂŁtrĂŽn din Agapia: „De ani de zile mi-am dorit sĂŁ-l vĂŁd pe rege. Noi, acum, poate nu mai ĂŽnsemnĂŁm mare lucru pentru el. SĂŽntem doar niste oameni care am venit sĂŁ-l vedem. Poate ĂŽi tresare inima cĂŽnd vede cĂŽte un bĂŁtrĂŽn, veteran, despre care gĂŽndeste cĂŁ l-ar mai fi putut vedea ĂŽn tineretea lui“. Apoi, seara, Regele Mihai a participat la o receptie oferitĂŁ de prefectul Toader Mocanu, la Seminarul Teologic de la MĂŁnĂŁstirea Neamt. De atunci, meleagurile strĂŁjuite de CeahlĂŁu n-au mai figurat ĂŽn vreo vizitĂŁ a ultimului suveran al României.