BULUCEALÃ PE UN BLID DE FASOLE

• Ziua României a fost marcatĂŁ frumos ĂŽn Roman, pĂŽnĂŁ la aspectul referitor la mĂŽncarea gratis • cersetorii au fost cĂŽt pe ce sĂŁ prĂŁbuseascĂŁ un cort si au „cucerit“ mesele • pensionarii sĂŁraci si romascanii de rĂŽnd au asteptat sĂŁ prindĂŁ si ei o portie si un loc • ĂŽn oras, multi patroni au „uitat“ sĂŁ arboreze steagurile •

Ziua NationalĂŁ a României, cu sute de oameni adunati ĂŽn centrul Romanului, a arĂŁtat, din interior, o nouĂŁ fatĂŁ a comunitĂŁtii, una mult schimbatĂŁ, ĂŽmpovĂŁratĂŁ de griji si disperarea de a merge din rĂŁu ĂŽn mai rĂŁu. Oamenii din acest oras trĂŁiesc ĂŽntr-un paradox, pentru cĂŁ, desi ĂŽn jurul lor localitatea aratĂŁ din ce ĂŽn ce mai bine, cu multe proiecte ĂŽn derulare, buzunarele le sĂŽnt tot mai goale. Este vorba despre romascanul de rĂŽnd, cel care pe 1 Decembrie a ales sĂŁ iasĂŁ ĂŽn centru, simtind cĂŁ i-au mai rĂŁmas doar mĂŽndria si dragostea pentru simbolurile nationale. În jurul orei 10, cĂŽnd a ĂŽnceput festivitatea, se vedea clar cĂŁ existĂŁ trei categorii distincte de participanti: oamenii simpli, obisnuiti, care si-au scos copiii din case pentru a le arĂŁta ce ĂŽnseamnĂŁ mĂŽndria de a fi român, oficialitĂŁtile si cei implicati ĂŽn organizare si, a treia categorie, amĂŁrĂŽtii, pentru care o portie de mĂŽncare caldĂŁ sigur reprezintĂŁ mai mult decĂŽt orice sentiment patriotic. Joi, 1 Decembrie, Romanul avea de dimineatĂŁ o altĂŁ fatĂŁ si se simtea sĂŁrbĂŁtoarea ĂŽn aerul rece si umed, pe strĂŁzile nefiresc de goale pentru o zi de la jumĂŁtatea sĂŁptĂŁmĂŽnii. FatĂŁ de zilele obisnuite, cĂŽnd privirile trecĂŁtorilor sĂŽnt, ĂŽn marea lor majoritate, ĂŽn pĂŁmĂŽnt, apĂŁsate de griji, de aceastĂŁ datĂŁ oamenii aratĂŁ parcĂŁ mai senini. Marea majoritate a trecĂŁtorilor din centru se ĂŽndrepta invariabil spre Piata Roman Musat, unde urma sĂŁ fie tinutĂŁ festivitatea solemnĂŁ. Pe toti stĂŽlpii, creau un aspect frumos, mai ales acum, steagurile României, Romanului si UE. Poate din cauza asta cea mai mare parte a patronilor din zonĂŁ nici nu au mai catadicsit sĂŁ arboreze drapelele tĂŁrii... „Chiar mĂŁ mirĂŁ faptul cĂŁ magazinele, unele baruri si chiar bĂŁnci sau alte institutii, ĂŽn plin centrul orasului, nu au arborat steagul. Nu trebuie sĂŁ facem nici ca Pristanda, cu numĂŁrĂŁtoarea lui celebrĂŁ, ĂŽnsĂŁ cred cĂŁ este o chestiune de bun simt pentru patroni sĂŁ ridice drapelul. Unii au fĂŁcut-o, iar altii nu, un aspect, cred eu, cel putin rusinos“, a spus romascanca Alina Pavel.

Romascanul obisnuit e patriot

Cu sigurantĂŁ, ĂŽn Piata Roman Musat a fost o sintezĂŁ a ceea ce ĂŽnseamnĂŁ comunitatea sau, cum ĂŽi place primarului Leoreanu sĂŁ spunĂŁ, marea familie romascanĂŁ. OficialitĂŁtile sau edilii nu au lipsit, alĂŁturi de oamenii de vazĂŁ din oras, ĂŽn general implicati ĂŽn viata politicĂŁ, fiecare pozitionĂŽndu-se ĂŽn teritoriul pietei ĂŽn functie de preferintĂŁ si disciplina de partid. Elevii stau cuminti, cu pancardele interesant de portocalii ĂŽn spatele militarilor care vor defila, romascanii obisnuiti „ĂŽncercuind“ piata, unde circulatia era de mult ĂŽnchisĂŁ. PS Ioachim BĂŁcĂŁoanul, alĂŁturi de alte fete bisericesti, au deschis celebrarea cu o slujbĂŁ ascultatĂŁ cu mare atentie, s-au tinut discursuri, a avut loc depunerea de coroane sub statuia lui Roman Musat si, teoretic, cel mai asteptat moment, defilarea GĂŁrzii de Onoare si a celor de la Detasamentul de Pompieri, Politia NationalĂŁ si, premierĂŁ, ĂŽn echipament care seamĂŁnĂŁ izbitor cu cel al trupelor de interventie rapidĂŁ, Politia LocalĂŁ. Ca de obicei, cei mai curiosi sĂŽnt copiii, chiar dacĂŁ vremea se zburleste si mai tare, ĂŽncepĂŽnd sĂŁ picure destul de serios. „Indiferent de vreme, aceastĂŁ zi trebuie marcatĂŁ. Este pĂŁcat sĂŁ treacĂŁ neobservatĂŁ, ĂŽnsĂŁ nici nu trebuie fĂŁcut din ea altceva decĂŽt prilej de a aduce mĂŽndria unei tĂŁri unde omul de rĂŽnd o duce din ce ĂŽn ce mai prost. Unii politicieni numai la asemenea evenimente ĂŽsi aratĂŁ fetele si vor sĂŁ se identifice ĂŽn perceptia oamenilor cu ideea de patriotism. Cele mai importante momente, pentru mine, azi, sĂŽnt slujba religioasĂŁ si defilarea. În rest, pentru cĂŁ e zi liberĂŁ, mĂŁ voi relaxa si eu, alĂŁturi de cei dragi, ĂŽn «pur stil românesc», la o tuicĂŁ si o masĂŁ cam de crizĂŁ, dar traditionalĂŁ“, a spus romascanul Nelu Adam.

Foamea bate patriotismul

Cum se simt romascanii de rĂŽnd, la o privire per ansamblu, ar fi doar prima impresie a sĂŁrbĂŁtoririi Zilei Nationale la Roman. În paralel, se consumĂŁ o altĂŁ miscare, aproape imperceptibilĂŁ ĂŽn primele momente de celebrare, cu slujba, coroanele, defilarea etc. Este vorba despre un simtĂŁmĂŽnt adesea mai puternic decĂŽt iubirea de glie - foamea. Zeci de oameni cu o conditie socialĂŁ foarte modestĂŁ, boschetari, cersetori, copii ai strĂŁzii si tot ceea ce ĂŽnseamnĂŁ, de regulĂŁ, partea cea mai de jos a societĂŁtii amusinĂŁ multimea, poate picĂŁ un bĂŁnut de pomanĂŁ sau oportunitatea de a pĂŽndi un buzunar, pĂŽnĂŁ ce se va da drumul la evenimentul cel mai important pentru ei - masa gratuitĂŁ cu fasole si cĂŽrnati, alĂŁturi de o tuicĂŁ fiartĂŁ. Concurenti ĂŽntre ei, zi de zi, pentru un loc mai bun de cersit si, ĂŽn fond, pentru orice firimiturĂŁ de pĂŽine, oamenii strĂŁzii patruleazĂŁ ĂŽn jurul celor douĂŁ corturi amenajate de cĂŁtre primĂŁrie, ĂŽntre care au fost ĂŽntinse mese lungi de zeci de metri. Stiu cĂŁ de aici le vine izbĂŁvirea mĂŁcar pentru o zi. Se pune la punct si tactica, o discutie suprinsĂŁ ĂŽntre doi asemenea insi lĂŁmurind problema. Unul spune cĂŁ trebuie neapĂŁrat sĂŁ ajungĂŁ sĂŁ ia mĂŽncare de la ambele corturi, iar celĂŁlalt conchide, zgribulit, cĂŁ oricum „oamenii nu o sĂŁ mĂŁnĂŽnce tot“. Pe mĂŁsurĂŁ ce se apropie „momentul zero“, se formeazĂŁ si cozile, sub privirile agere ale politistilor locali si a stewarzilor. „DacĂŁ ar trebui sĂŁ se facĂŁ un recensĂŁmĂŽnt al cersetorilor si boschetarilor din oras, acum ar fi un moment bun“, spune un romascan contemplĂŽnd comasarea masei ĂŽnfometate. DupĂŁ ce primarul a lansat oficial invitatia la fasolea cu cĂŽrnati si tuicĂŁ ĂŽncepe buluceala. Prima oprire la „standuri“ este pentru pĂŁhĂŁrelul de tuicĂŁ, vreo 50 de mililitri de bĂŁuturĂŁ ĂŽncĂŁlzitĂŁ si nu prea tare, dupĂŁ cum aratĂŁ fetele celor care o beau. De mĂŽncare este pentru toatĂŁ lumea, spun cei care servesc populatia cu o fasole de post, care aratĂŁ si miroase bine, ĂŽn caserolĂŁ cu tot cu tacĂŽm. Aparte, pentru cei care nu postesc, se oferĂŁ si cĂŽte un cĂŽrnĂŁcior, plus chifle. Nu lipsesc vociferĂŁrile, politistii si stewarzii trebuind sĂŁ facĂŁ permanent placaje ca la rugby, pentru a mentine cĂŽt de cĂŽt ordinea. Presiunea multimii este constantĂŁ si, la un cort, unul dintre pilonii de sustinere cedeazĂŁ. Cu greu fac fatĂŁ fortele de ordine multimii eterogene a amĂŁrĂŽtilor. Romascanii ceilalti, civilizati, contemplĂŁ adunarea si parcĂŁ nu le vine sĂŁ se bage ĂŽn aceste rĂŽnduri si sĂŁ renunte la mĂŽncarea, ĂŽn fond, oferitĂŁ de ziua lor. „Eram sigur cĂŁ asa se ĂŽntĂŽmplĂŁ si vĂŁd cĂŁ televiziunile si presa mediatizeazĂŁ cam mult manifestĂŁrile acestor sĂŁlbatici. Asa ajunge lumea sĂŁ ne confunde cu indivizi de genul ĂŁsta. Eu astept sĂŁ mai scadĂŁ aglomeratia si voi sta la rĂŽnd, dacĂŁ voi mai avea pentru ce, pentru cĂŁ vreau, alĂŁturi de cei doi copii pe care i-am scos ĂŽn oras, sĂŁ mĂŁnĂŽnc o fasole la cazan cum cred cĂŁ nu am mai prins din armatĂŁ. E ziua noastrĂŁ, a tuturor românilor si e pĂŁcat cĂŁ unii o stricĂŁ“, este de pĂŁrere Ioan Toma, din Roman.

„Hai România!“

Mesele se aglomereazĂŁ rapid, oamenii strĂŁzii, figuri arhicunoscute de cersetori, ĂŽmpĂŽnzindu-le pe toatĂŁ lungimea. Se mĂŁnĂŽncĂŁ „la foc automat“, cu ochii cĂŁtre cei din jur, care mai lasĂŁ cĂŽte o caserolĂŁ cu ceva ĂŽn ea. Se dau si „lupte“ scurte, regula fiind cĂŁ cine pune mĂŽna primul ia mĂŽncarea. „SĂŁ trĂŁiascĂŁ domn’ primar si familia lui!“, „Hai România!“, „SĂŁ dea Dumnezeu sĂŁnĂŁtate la primar si la doamna Sorina de la social!“, sĂŽnt cĂŽteva dintre urĂŁrile care ies pe gurile hĂŁmesite. MĂŽncarea e bunĂŁ la gust, iar tuica poslete, spun cersetorii. „Ce sĂŁ zicem, dacĂŁ e de pomanĂŁ e bun. Acuma mĂŽncĂŁm multi dintre noi ceva ca lumea. Care poate sĂŁ ia mai mult, ia, dar vĂŁd cĂŁ si lumea ne mai lasĂŁ“, spune, cu ochii cĂŁtre alte caserole lĂŁsate pline pe jumĂŁtate, un individ care linsese deja vreo sase portii mai mult sau mai putin complete. Romascanii care au ales sĂŁ mĂŁnĂŽnce se strecoarĂŁ usor pe unde au loc. DureroasĂŁ imagine cea a unor bĂŁtrĂŽne aproape agresate de boschetarii care le cer portiile, ĂŽnsĂŁ lucrurile nu degenereazĂŁ. Intimidarea nu a tinut, pentru cĂŁ foame este si ĂŽn stomacul multor pensionari. „Am o pensie de urmas de vreo douĂŁ milioane. Cum sĂŁ mĂŁ descurc, mai ales iarna... MĂŽncarea e bunĂŁ, maicĂŁ si multumesc celor care s-au gĂŽndit cĂŁ este si ziua noastrĂŁ“, s-a destĂŁinuit, desfĂŁcĂŽnd cu atentie pachetul, o pensionarĂŁ de 79 de ani. Romascanii obisnuiti au apreciat pozitiv bucatele, rĂŁmĂŽnĂŽnd dupĂŁ aceastĂŁ zi, ĂŽnsĂŁ, cu gustul amar al unei sĂŁrbĂŁtori umbrite de anumiti indivizi si gĂŽndul la ziua de mĂŽine, care nu se stie ce le va aduce.