ClarvĂŁzĂŁtoarea care vede legatĂŁ la ochi si bune si rele

• clarvĂŁzĂŁtoarea Ildiko Balmus, care a uimit prin puterile sale paranormale, s-a retras la Roman • femeia a demonstrat redactorilor Monitorului puterile sale paranormale, deslusind un cuvĂŽnt format din 19 litere, tetrahidrocanabinol, fiind legatĂŁ la ochi • pe vremea lui Ceausescu a fost supranumitĂŁ „cĂŽinele lup“ al Politiei • spune cĂŁ a fost testatĂŁ si prin SUA, dar nu a vrut sĂŁ lucreze cu serviciile secrete •

Pentru cine nu o cunoaste, Ildiko Balmus este o femeie nĂŁscutĂŁ ĂŽn localitatea SfĂŽntu Gheorghe, ĂŽn judetul Covasna si mĂŁritatĂŁ cu un romascan. De o modestie iesitĂŁ din comun, lipsitĂŁ de acea extravagantĂŁ pe care cei ĂŽn „bransĂŁ“ o aratĂŁ fĂŁrĂŁ rezerve, Ildiko a (re)dovedit reporterilor cotidianului Monitorul, calitĂŁtile pe care le are. Asadar, am cunoscut-o pe Ildiko, femeia cu „prosoapele“ asa cum o cunoaste o tarĂŁ ĂŽntreagĂŁ, fiind destul de mediatizatĂŁ ĂŽn mass-media. Astfel, cu douĂŁ servetele albe lipite cu mai multe benzi de leucoplast pe ochi, acoperitĂŁ cu o cagulĂŁ, cu o pereche de ochelari folositi de schiori si avĂŽnd capul ĂŽnfĂŁsurat ĂŽn vreo 5 fulare si 3 prosoape, a reusit sĂŁ citeascĂŁ cuvĂŽntul TETRAHIDROCANABINOL (substanta activĂŁ principalĂŁ din canabis, ĂŽntĂŽlnit ĂŽn drogurile vegetate hasis si marihuana), fĂŁrĂŁ nici o ezitare, sau fĂŁrĂŁ sĂŁ stĂŽlceascĂŁ vreo literĂŁ. Desi nu vorbeste bine româneste, clarvĂŁzĂŁtoarea a rostit cuvĂŽntul, fĂŁrĂŁ nici o bĂŽlbĂŁ. „O voce vorbeste prin mine. E ca si cum cineva mi-ar transmite de acolo, de Sus, ce trebuie sĂŁ fac. În momentul cĂŽnd citesc, mĂŁ concentrez si ies din corp. SĂŽnt de pĂŁrere cĂŁ nu poti crede decĂŽt ceea ce vezi, acesta este si motivul pentru care deslusesc atĂŽtea cuvinte, avĂŽnd capul ĂŽnfĂŁsurat ĂŽn fulare si prosoape. Numai ĂŽn limba chinezĂŁ nu pot citi cuvintele, ĂŽn rest, ĂŽn orice limbĂŁ ar fi scris un cuvĂŽnt eu ĂŽl aflu. Am 43 de ani, iar acest har l-am descoperit pe cĂŽnd aveam 10 ani. Pe vremea rĂŁposatului, cĂŽnd se lua lumina destul de des, pĂŁrintii mei m-au surprins scriind si citind pe ĂŽntuneric. S-au speriat foarte tare. Au crezut cĂŁ am probleme cu capul. Tin minte cĂŁ m-au dus la psihiatru care ĂŽn urma investigatiilor m-a gĂŁsit perfect sĂŁnĂŁtoasĂŁ. Medicii mi-au spus cĂŁ emisfera cerebralĂŁ dreaptĂŁ este mai dezvoltatĂŁ decĂŽt la oamenii normali si asa s-ar explica capacitĂŁtile mele extrasenzoriale. Îmi aduc aminte cĂŁ la 11 ani am mers la o vecinĂŁ care ĂŽsi cĂŁuta fata dispĂŁrutĂŁ. Le-am spus cĂŁ sotul este criminalul si cĂŁ este spĂŽnzurat ĂŽn aceeasi ĂŽncĂŁpere. Ana Maria, cĂŁ asa o chema pe moartĂŁ, a fost gĂŁsitĂŁ de politisti exact ca ĂŽn descrierea fĂŁcutĂŁ de mine. În anul 1991 am fost ĂŽn America si acolo am fost supusĂŁ mai multor teste, nu am vrut sĂŁ rĂŁmĂŽn sĂŁ lucrez cu serviciile secrete, mi se pĂŁrea periculos“, a povestit Ildiko Balmus.

Înainte de 1989

Femeia si-a amintit si alte crime petrecute ĂŽn tarĂŁ si pe ai cĂŁror autori i-a descoperit. De plidĂŁ, ĂŽn anul 1986, fiicele gemene ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 15 ani, ale comandantului Politiei din Miercurea Ciuc au fost ucise, clarvĂŁzĂŁtoarea descoperindu-l la vremea respectivĂŁ pe fĂŁptas. În urmĂŁ cu doi ani, tot Ildiko a dat de urmele ucigasului unui adolescent ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 16 ani, din Cluj. Un alt caz, ĂŽn care politistii au fost ajutati de clarvĂŁzĂŁtoare s-a ĂŽntĂŽmplat ĂŽn localitatea brasoveanĂŁ Hoghiz, cĂŽnd trupul unei fetite de cinci ani a fost gĂŁsit fĂŁrĂŁ suflare ĂŽntr-un grajd. I-am ajutat atunci pe politisti sĂŁ identifice locul ĂŽn care era moarta. Pe autor ĂŽl chema Robert si fugise ĂŽn Germania, ĂŽnsĂŁ a fost prins de autoritĂŁti si ĂŽnchis. În ce priveste cazul Elodia stiu cĂŁ este moartĂŁ si arsĂŁ ĂŽnsĂŁ nu vreau sĂŁ vorbesc mai mult, pentru cĂŁ ĂŽmi e teamĂŁ pentru copiii mei. Pe vremea lui Ceausescu ĂŽi ajutam pe politisti sĂŁ gĂŁseascĂŁ acele femei care avortaserĂŁ. Nu consider cĂŁ am fĂŁcut un rĂŁu, eu am 5 copii, 4 bĂŁieti si o fatĂŁ, n-am fĂŁcut ĂŽn viata mea nici o ĂŽntrerupere de sarcinĂŁ. Si acum dacĂŁ ar fi sĂŁ mai am un copil, l-as lĂŁsa sĂŁ vinĂŁ pe lume“, si-a amintit Ildiko Balmus. Femeia nu s-a supĂŁrat nici pe „CĂŽrcotasi“ care au pus-o ĂŽntr-o luminĂŁ proastĂŁ si nici pe cei care i-au vrut rĂŁul. Ba dimpotrivĂŁ a venit cu sfaturi si i-a ajutat chiar si pe unii politicieni. Chiar si ratingul pe care l-au avut emisiunile difuzate de posturile de televiziune nu au fĂŁcut-o sĂŁ se ĂŽmpĂŁuneze, rĂŁmĂŽnĂŽnd cu inima deschisĂŁ cĂŁtre oricine i-a cerut sprijinul. „Îmi aduc aminte cĂŁ Vadim Tudor m-a vĂŁzut ĂŽntr-o emisiune a lui Dan Diaconescu. Nu i-a venit sĂŁ creadĂŁ si politicianul m-a dus la un neurolog de renume de la Spitalul Militar Bucuresti. Mi-au fĂŁcut o electroencefalogramĂŁ si traseul s-a ĂŽnnegrit. N-a iesit absolut nimic si medicul respectiv mi-a confirmat ceea ce stiam deja, cĂŁ emisfera cerebralĂŁ dreaptĂŁ este foarte dezvoltatĂŁ. SĂŁ stiti cĂŁ nici eu nu pot merge mai departe decĂŽt vrea Dumnezeu. Eu nu prevĂŁd dezastre sau alte calamitĂŁti, doar Dumnezeu le stie. Anul trecut cĂŽnd a fost acel tsunami, ĂŽn Japonia, ĂŽnainte cu 4 zile am avut o viziune. Trebuie sĂŁ vĂŁ spun cĂŁ ai mei mĂŁ surprind uneori vorbind altĂŁ limbĂŁ. Aveam sĂŁ aflu cĂŁ ceea ce am prevĂŁzut s-a adeverit, din pĂŁcate. Cred cĂŁ magia neagrĂŁ este foarte periculoasĂŁ si ĂŽn general, nimeni nu ar trebui sĂŁ meargĂŁ la vrĂŁjitoare, pentru cĂŁ fac mult rĂŁu. Mie mi-a fĂŁcut mult rĂŁu o unguroaicĂŁ, a vrut sĂŁ mĂŁ ducĂŁ la pieire, dar n-a reusit. Harul pe care ĂŽl am nu mi-l poate lua nimeni, doar Dumnezeu. Vreau sĂŁ ajut oamenii, de aceea nu mĂŁ ocup de dat ĂŽn cĂŁrti, sau ĂŽn bobi, doar vĂŁd dacĂŁ omul are probleme de sĂŁnĂŁtate si-l pot ajuta. N-am dat gres pĂŽnĂŁ acum, pentru cĂŁ nu am fĂŁcut rĂŁu cuiva. Nu comunic cu mortii, nu am astfel de capacitĂŁti“, a mai mentionat clarvĂŁzĂŁtoarea.

VindecĂŁ prin bioenergie

Ildiko a spus cĂŁ este atrasĂŁ de folosirea puterilor sale paranormale pentru a trata sau ameliora suferintele oamenilor prin energie. De fapt, este vorba de cunoscutele procedee bioenergetice, putĂŽnd vizualiza organele bolnave, evidentiate prin culori diferite. De putin timp, femeia s-a stabilit la Roman, iar cei care vor sĂŁ o contacteze o pot face la numĂŁrul de telefon 0785/713180. Ildiko nu a fĂŁcut din harul cu care a ĂŽnzestrat-o Dumnezeu o afacere si acesta este si motivul pentru care duce o viatĂŁ simplĂŁ, fĂŁrĂŁ a-si aroga titluri de glorie. Sufletul pe care l-a pus ĂŽn tot ceea ce a fĂŁcut au ajutat-o de fiecare datĂŁ cĂŽnd s-a aflat ĂŽn impas. Pornind de la spusele lui Albert Einstein: „Singurul lucru important este sĂŁ nu ĂŽncetezi sĂŁ te ĂŽntrebi“, am aflat ce este de fapt cu harul acestei femei. Este gresit sĂŁ se creadĂŁ ca numai unii oameni posedĂŁ calitĂŁti extrasenzoriale. De fapt, perceptia extrasenzorialĂŁ existĂŁ ĂŽn stare latentĂŁ ĂŽn fiecare fiintĂŁ umanĂŁ.Trebuie numai ca aceasta sĂŁ fie dezvoltatĂŁ. Fiecare dintre noi a avut vise care au anticipat viitorul sau care au intermediat un fel de comunicare cu cei care nu mai sĂŽnt printre noi. Fiecare dintre noi am intuit cĂŁ ceva rĂŁu sau ceva bun este pe cale sĂŁ se ĂŽntĂŽmple. Numai cĂŁ Ildiko Balmus si-a dovedit calitĂŁtile extrasenzoriale fĂŁrĂŁ nici o urmĂŁ de dubiu chiar si pentru cel mai circumspect si neĂŽncrezĂŁtor om. Ce se ascunde ĂŽn spatele acestor capacitĂŁti paranormale doar Dumnezeu stie...

Acum 10 ani

Ildiko Balmus si-a mai demonstrat capacitĂŁtile ĂŽn fata ziaristilor de la Monitorul ĂŽn urmĂŁ cu peste 10 ani, pe 31 mai 1991, ĂŽn redactia de la Piatra Neamt. IatĂŁ ce scia atunci cotidianul nostru despre experimentul la care asistaserĂŁ circa 20 de persoane. „O persoanĂŁ, aleasĂŁ la ĂŽntĂŽmplare, trebuia sĂŁ scrie pe o foaie de hĂŽrtie un cuvĂŽnt oarecare. Ildiko Balmus, fĂŁrĂŁ a vedea hĂŽrtia ĂŽn cauzĂŁ, urma sĂŁ identifice cuvĂŽntul scris pe foaia de hĂŽrtie dupĂŁ ce, ĂŽn prealabil, se
legase la ochi cu cinci prosoape care nu-i permiteau practic sĂŁ
vadã nimic. Între timp, în încãpere au intrat persoanele ce urmau sã fie martorii neobisnuitei demonstratii. Ildiko Balmus privea atent fiecare persoanã nou venitã, pret de cîteva secunde, apoi rãspundea cu un zîmbet privirilor sceptic întrebãtoare aruncate cu ferealã si neîncredere de cei prezenti. Avea o privire pãtrunzãtoare, ochii ei cãprui, cu gene mari si încondeiati de sprîncene negre, arcuite, atrãgînd privirile ca un magnet, astfel încît, nu micã a fost mirarea celor prezenti cînd au aflat cã, pentru a citi cuvîntul ce urma sã fie scris pe foaie, femeia urma sã-si foloseascã nu ochii, ci mîinile. Pãstrîndu-si în continuare zîmbetul, Ildiko a spus cã va trece într-o camerã alãturatã, timp în care una dintre persoanele prezente va scrie citet pe o hîrtie un cuvînt dupã care va citi cu mîinile cuvîntul scris, dupã ce se va lega la ochi. Ea a mai adãugat cã, pentru a reusi acest lucru, va iesi din corp si din aceastã cauzã este foarte important ca pe timpul desfãsurãrii demonstratiei nici o persoanã din cele prezente sã nu o atingã pe ea sau hîrtia pe care urma sã fie scris cuvîntul. Femeia, împreunã cu sotul ei, a trecut într-o camerã alãturatã, s-a legat la ochi cu cele cinci prosoape si un pulover, revenind apoi în camera în centrul cãreia se afla, pe o mãsutã, o foaie de hîrtie, pe care fusese scris cuvîntul STIGMAT. Cînd a intrat în camerã, Ildiko Balmus tinea ridicatã mîna stîngã si pãsea încet, însã ferm, ocolind cu grijã obiectele ce le întîlnea în drumul spre mãsuta pe care se afla hîrtia ce urma sã fie cititã. S-a oprit în fata mãsutei si a baleiat cu mîna ridicatã aerul de deasupra acesteia. Din gîtul lui Ildiko Balmus au iesit o serie de sunete guturale, iar respiratia ei a devenit pentru cîteva momente sacadatã. Muschii mîinii stîngi, ridicatã la nivelul capului, se contractau spasmodic, dînd impresia cã femeia încearcã sã îmblînzeascã aerul. Pãrea cã se intrase pe un alt tãrîm, cu alte coordonate decît cele obisnuite, un tãrîm în care trecerea timpului se suspendase. Dupã cîteva clipe, care au trecut însã cu o încetinealã exasperantã, Ildiko Balmus a rostit rãspicat, de douã ori, cuvîntul stigmat, apoi si-a desfãcut prosoapele cu care fusese legatã la ochi si, fãrã a privi pentru a se convinge foaia de hîrtie pe care fusese scris cuvîntul stigmat, a rãsuflat adînc. În camerã, tãcerea, desi pãrea imposibil, s-a adîncit si mai mult, fiecare dintre cei prezenti încercînd sã gãseascã o explicatie rationalã a întîmplãrii la care tocmai fuseserã martori, rememorînd febril cele întîmplate în cele cîteva clipe în care femeia fusese legatã la ochi. Aveam sã aflãm apoi cã nu cunostea sensul cuvîntului scris de noi pe hîrtie.