„America m-a ĂŽnvĂŁtat sĂŁ muncesc“

• spune proaspĂŁtul manager al Spitalului Neamt, care a locuit 12 ani ĂŽn SUA • a revenit acasĂŁ din ratiuni sentimentale • este decis sĂŁ foloseascĂŁ experienta de peste Ocean ĂŽn transformarea spitalului • el va face echipĂŁ cu medicul Cristina AtĂŁnĂŁsoaie, care are experienta sistemului medical românesc •

Sefii Spitalului Judetean, medicii Lucian Ciobotaru, manager, si medicul Cristina Atãnãsoaie, director medical, instalati În functie de la mijlocul sãptãmÎnii trecute, se aflau luni dimineatã la muncã, Îmbrãcati regulamentrar În halate albe. Nu stiau foarte multe despre felul În care se conduce un spital de o asemenea mãrime, dar erau foarte interesati sã afle cÎt mai repede, astfel ÎncÎt schimbarea conducerii sã nu creeze nici un fel de sincope. Doctorul Ciobotaru, cetãtean român si american deopotrivã, vrea sã-si foloseascã experienta celor 12 ani de America În sistemul sanitar românesc si, desi vremurile sÎnt tulburi, iar lipsurile la tot pasul, este optimist si Încrezãtor. Colega Cristina Atãnãsoaie are mai multã experientã autohtonã, ea conducÎnd timp de 6 ani Spitalul Roznov, si, din cauza greutãtilor apãrute frecvent, era putin mai retinutã. Cu toate acestea, cei doi directori, tineri si frumosi, au rãspuns cu amabilitate Întrebãrilor noastre si si-au deschis sufletele pentru a-si spune povestile din spatele functiilor.
Reporter: Visul multor români este de a emigra, iar America este un vis frumos. La dumneavoastrã lucrurile au stat invers. De ce România si de ce nu America?
Lucian Ciobotaru: Am plecat în SUA în 1998, pentru cã mi s-a oferit o oportunitate de a-mi continua cariera acolo. Anterior am lucrat ca medic ginecolog la Spitalul Universitar Bucuresti si în cercetare medicalã. Mai vizitasem Anetica si mi s-a pãrut o tarã absolut uimitoare, frumoasã, cu toate lucrurile foarte bine puse la punct si pline de strãlucire. În momentul în care am ajuns sã muncesc acolo mi-am dat seama cã strãlucirea existã în continuare, numai cã nu mai aveam timp s-o vãd. Eram prea ocupat sã muncesc. Cel mai important lucru este faptul cã America m-a învãtat sã muncesc. SUA nu sînt un El Dorado, dar prin muncã serioasã si responsabilã, poate deveni. Este tara tuturor posibilitãtilor doar dacã muncesti. Am locuit acolo timp de 12 ani si am devenit cetãtean american. Pãstrez si acum scrisoarea semnatã de presedintele Bush, datã la acordarea cetãteniei, prin care mi se dãdea dreptul de a fi egalul lor. În SUA mi-am cunoscut sotia care venise din România la studii postuniversitare. Am lucrat în cercetare medicalã si în industria farmaceuticã. Cred cã as fi rãmas definitiv în SUA, dar sotia mea, care este pietreancã, este mai sentimentalã si legatã mult de familie astfel încît, de comun acord, am decis sã revenim acasã. Este important sã te simti bine acolo unde te afli, iar dacã muncesti cu seriozitate, cred cã poti avea satisfactii oriunde te-ai afla.

„AsigurĂŁrile achitate sĂŽnt foarte mici, iar beneficiarii sĂŽnt foarte multi “

Rep.: Ati avut posibilitatea de a compara cele douã sisteme sanitare, din SUA si România. Care este diferenta majorã Între ele?
L.C.: În America nu te obligã statul sã închei nici un fel de asigurare de sãnãtate, este la latitudinea cetãteanului, dar, dacã nu ai asa ceva, practic, nu beneficiezi de nimic, nici mãcar de serviciile de urgentã. Asigurarea este benevolã, dar toatã lumea o face. Valoarea minimã de platã este de 50 de dolari lunar, iar de aceastã sumã persoana beneficiazã doar de servicii de urgentã. Dacã vrei mai mult, plãtesti, si cu cît vrei mai multe servicii si confort, cu atît asigurarea este mai mare, putînd ajunge la mii de dolari. Cu toate acestea, valoarea medie a asigurãrii plãtitã de o familie din clasa de mijloc, este cam de 2-300 de dolari pe lunã si aici are destul de multe servicii. De asemenea, existã si programe sociale precum Acces unde se înscriu persoanele care nu au nici un fel de venituri, care au copii etc., iar acestia beneficiazã pe cheltuiala statului de foarte multe servicii medicale. Toate aceste reguli functioneazã însã de zeci de ani, iar constiinta civicã este foarte mare si toatã lumea plãteste asigurãri, adunîndu-se sume importante la buget. Din pãcate, la noi, asigurãrile achitate sînt foarte mici, iar beneficiarii sînt foarte multi si de aceea nu ajung banii niciodatã.
Rep.: Ce v-ati propus sĂŁ faceti pentru spital si pentru pacientii sĂŁi cĂŽt mai repede?
L.C.: Cel mai mult mi-as dori sĂŁ atragem cĂŽt mai multi pacienti, adicĂŁ sĂŁ-i determinĂŁm pe oameni sĂŁ nu mai plece ĂŽn unitĂŁti din alte judete. Pentru aceastĂŁ trebuie sĂŁ facem investitii cĂŽt mai repede ĂŽn aparaturĂŁ, ĂŽn cresterea confortului conditiilor de cazare, a serviciilor de masĂŁ si trebuie neapĂŁrat sĂŁ ĂŽmbunĂŁtĂŁtim relatia medic pacient. CĂŽnd eram la Consiliul Judetean s-au fĂŁcut niste chestionare prin care pacientii trebuiau sĂŁ spunĂŁ ce-i nemultumeste cel mai mult la spital. Am constatat cĂŁ majoritatea erau multumiti de medici, dar aveau nemultumiri legate de mĂŽncarea primitĂŁ, de conditiile de cazare si de atitudinea asistentelor si a infirmierelor sau ĂŽngrijitoarelor. Toate acestea trebuie sĂŁ schimbe si se pot face, dar nu chiar peste noapte. Trebuie ca principala noastrĂŁ grijĂŁ sĂŁ fie pacientul. De asemenea, si angajatii trebuie stimulati si recomansati pentru munca lor pentru cĂŁ nu se poate doar sĂŁ ceri fĂŁrĂŁ sĂŁ oferi ceva.
Rep.: Veti participa la concursul din ianuarie pentru postul de manager?
L.C.: Nu stiu, mĂŁ gĂŽndesc.

Aprovizionarea cu medicamente, prioritatea directorului medical

Rep.: Relatia cu cadrele medicale, dar si eventualele schimbĂŁri din punct de vedere al atitudinii vor fi ĂŽnsĂŁ responsabilitĂŁtile directorului medical. Cum vede medicul Cristina AtĂŁnĂŁsoaie viitorul apropiat?
C.A.: Îmi cunosc colegii, stiu munca lor, succesele, dar si problemele existente si stiu cã nu va fi tocmai usor ce avem de fãcut dar, dacã vom lucra în echipã si vom constientiza cã toate aceste schimbãri sînt si pentru binele nostru, nu doar al pacientului, am convingerea cã împreunã vom reusi. Cînd eram director la Roznov am dat o singurã sanctiune, dar apoi treaba a mers ca unsã. Nu-mi doresc sã aplic sanctiuni sau alte pedepse dar, dacã va fi absolut necesar, o vom face.
Rep.: PreocupĂŁri curente...?
C.A.: Am cerut sefilor de sectii sĂŁ ne dea o listĂŁ cu necesarul de medicamente si materiale si ne strĂŁduim sĂŁ facem cĂŽt mai repede achizitiile pentru ca sĂŁ nu ne prindĂŁ SĂŁrbĂŁtorile descoperiti. Vrem sĂŁ asigurĂŁm stocuri de medicamente de extremĂŁ urgentĂŁ mĂŁcar pentru a nu fi nici un fel de probleme. De anul viitor, vom vedea ce va mai fi, dar toate planurile noastre depind ĂŽn foarte mare mĂŁsurĂŁ de bugetul alocat.