Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2011
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 28 Decembrie 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Crãciun cu Elisabeta

Crãciun cu Elisabeta

La vita e bella

• A trecut în liniste, discret si timid, Crãciunul! Doar noaptea de Ajun a adus o brumã de ger sec ce amintea vag de mirosul aspru al troienelor de altãdatã. S-a îndeletnicit, ca în fiecare an, românul cu ospãtul si cuprins de „febra cumpãrãturilor“, cum se obisnuieste a se spune pe televizoare, mare pagubã fãcu pungii sale sleite. Pe la porti tot mai putine colinde. Rãpuse de unionismul civilizator si de stupiditatea vietii moderne se sfîrsesc încet în uitare cîntecele strãvechi. Pe ruinele unui folclor destrãmat si cãzut în desuetudine se clãdesc colportãri mizere si fãcãturi muzicale îndoielnice menite sã coloreze straniu sãrbãtorile bîntuite obscen de reclame, promo-uri si oferte dubioase. O nesãtulã firmã de telefonie batjocoreste cu asiduitate colindele, ceea ce stîrneste o stare de greatã. ÃŽn schimb, dupã cum cu bucurie aflãm, au fost pline cluburile. Mosi imberbi si Crãciunite (brrr!) despuiate sfideazã si criza, dar si bunul simt al traditiei strãbune. Ce sã faci? E si ãsta un alt fel de a crede cã te distrezi. De Crãciun.

• De sãrbãtori însã, conform unui bun obicei întronat de anii prosperitãtii, unii se refugiazã în luxul particular din tarã sau strãinãtate, iar altii, mai dati dracu, în teritorii exotice. Mã rog, chestie de gust! Si de bani, fireste.

• ÃŽnainte de Crãciun, parlamentarii n-au avut altã treabã decît combaterea vrãjitoriei. Imbecili cu staif îsi ruineazã averile fãcute cu prea putinã trudã. Saci de bani risipiti consfintesc domnia prostiei generalizate în atmosfera tembelã a lumii avute. ÃŽn definitiv, ce atîta zarvã pentru cîteva sute de mii de euro? De haram le-ai luat, de haram le-ai dat! Amin!

• Euro face figuri si dã semne de cãdere din picioare. Anemia europeanã dovedeste slãbiciunile unei constructii artificiale, menitã sã distrugã spiritual si national popoare, obiceiuri si traditii, spre a forma o masã amorfã de europeni disciplinati, canonizati în reguli stricte si buni de stors cu osîrdie.

• A apãrut si, mai mult, e în vogã termenul de „nevoias“. Tristã si umilitoare alcãtuire lingvisticã. Cu atît mai mult cu cît, deseori, este alãturatã copiilor. ÃŽn tara asta fericitã si mustind de hranã, privelistea asezãrilor umane din gropile de gunoi ale marilor orase e cutremurãtoare. Bã, chiar nu vedeti pe ce lume ne aflãm?!

• A propos de lume... Toatã lumea vrea sã trãiascã din dobînzi si din penalitãti. Sau chirii. ÃŽn anii ‘90, badea Vasile din Ghigoiesti, om istet si cu rãmãsitele economiei de piatã bîntuindu-i matele pline de mãmãligã, îsi vindea bãtãtura si se fãcea orãsean cumpãrînd la un pret de rahat sase apartamente si o garsonierã în tîrg. Garsoniera era pentru el. Celelalte, pentru închiriere. Binefacerile capitalismului incipient. Trai neneacã pe banii prostilor. Apoi au venit bãncile. Cu doi lei împrumutati te îndatorezi pînã la moarte. Mã îngrozesc cînd încerc sã-mi închipui ce va însemna perioada de dupã Anul Nou. Cersetorii bancari, dupã o binemeritatã pauzã de sãrbãtori, în care se vor fi ghiftuit cu obstinatie, vor reîncepe rãzboiul de agresiune asupra bietului nevoias, pomenit mai sus, pentru ca acesta sã scoatã bani din piatrã seacã spre a satisface pofta de profit a nesãtulilor.

• Capitalismul are o mare capacitate de a face din tîntar armãsar si de a creea figuri de butaforie. Nici copiii nu scapã. Industria senzationalului cu orice pret nu are limite. „Românul care a cucerit Italia“ este un exemplu edificator de prostire colectivã a unei natii, de altfel lesne de prostit. Voci ca a vedetei româno italiene se gãsesc în fiecare gimnaziu si în fiecare scoalã de dupã amiazã din oricare oras al acestei nefericite tãri. Si spun asta în cunostintã de cauzã.

• Cincizeci si cinci de ani a împlinit Televiziunea Românã. Actorii de ieri - de unii dintre ei mã leagã amintiri fabuloase - si-au scos hainele de galã de la naftalinã. Florin Piersic (pe post de amfitrion), Radu Beligan, Irina Petrescu, Ioana Bulcã, Ion Caramitru, Dorina Lazãr, Constantin Codrescu, Valeria Seciu, Ion Lucian, Tora Vasilescu, Virgil Ogãsanu, Maria Ploaie, Damian Crîsmaru, Rodica Mandache, Carmen Stãnescu, Ion Besoiu, Mariana Mihut, Victor Rebengiuc, Florina Cercel, Florin Zamfirescu, Rodica Popescu-Bitãnescu, Mircea Albulescu, Alexandru Arsinel (mã rog, chestie de gust!), Costel Constantin, Adela Mãrculescu, Ilean Stana Ionescu, Stela Popescu, Ilinca Tomoroveanu, Traian Stãnescu, Ion Dichiseanu, s-au bucurat luni searã, în a doua zi de Crãciun, de o binemeritatã clipã de recunostintã. Ei, actorii de ieri, de care cei tineri nu mai stiu, din pãcate, aproape nimic. Si care n-au fost nicicînd copii minune. Actorii de astãzi - Bãsescul, Bocul, Udrea (care în aceastã prosperã perioadã se gîndeste sã se înmulteascã), Anastase (care, tot acum are de gînd sã se împerecheze legal), Igasul, Tabãrã, Videanul si tot neamul lor cel încã neadormit, dupã cum simtim si percepem în fiece zi - ca si alti anonimi imbecili, vor fi mistuiti de unda neiertãtoare a unei istorii ingrate astãzi cu adevãratele valori. „Dulce pasãre a tineretii... / Prea tîrziu mã-nveti/ Cîntecul vietii, / Ieri trãiam povesti, / Azi, cînd nu mai esti, / Mã-ntreb: Unde esti?“ Tenesee Williams si cîntecul lui Edmond Deda... undeva în inima Pietei Amzei, la doi pasi de Calea Victoriei. ÃŽn anii în care dobitocii de azi se pîrguiau la dracu-n praznic, undeva pe lîngã coada vacii.

• O bancã din România îsi anuntã intentia de a rãmîne alãturi de români si la anul si-n vecii vecilor. Auuu! Poate vã rãzgînditi. Beliti si pe altii! Pliiiiz!

• Un film celebru în epocã, de care mi-am adus aminte acum, realizat chiar în acel fierbinte an 1968, de cãtre cehii Karel Kachyna si Jan Prochaska, acesta din urmã în calitate de scenarist. ÃŽn ciuda a ceea ce ne place sã credem, realizez cu stupoare cît de mult am involuat. Si am decãzut. Si ne-am tîmpit. Da, de atunci, de la acel „Crãciun cu Elisabeta“ pînã la acest Crãciun cu... Nu mai spun cu cine, cã iar o sã fiu acuzat politic. Sã ne procetim sãnãtosi! La anu’!

Articol afisat de 2596 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective