La Bicaz, realitĂŁti sumbre

• populatia Bicazului a scĂŁzut ĂŽn ultimii ani vertiginos • aceasta se justificĂŁ, mai ales, prin numĂŁrul mare de bicĂŁjeni ce au luat drumul bejeniei, ĂŽndeobste dupĂŁ privatizarea Moldocim-ului, cĂŽnd s-au trezit pe drumuri • se adaugĂŁ natalitatea scĂŁzutĂŁ si numĂŁrul mare de decese •

Populatia Bicazului a scĂŁzut ĂŽn ultimii ani vertiginos, conform recensĂŁmĂŽntului din toamnĂŁ urbea de sub baraj numĂŁrĂŽnd 7.245 de locuitori. FatĂŁ de recensĂŁmĂŽntul din 2002, cĂŽnd Bicazul ĂŽnregistra 8.428 de locuitori, populatia ĂŽnregistreazĂŁ astĂŁzi cu 1.183 de persoane mai putin. ScĂŁderea ĂŽntr-un timp relativ scurt se justificĂŁ, mai ales, prin numĂŁrul mare de bicĂŁjeni ce au luat drumul bejeniei, ĂŽndeobste dupĂŁ privatizarea Moldocim-ului, cĂŽnd s-au trezit pe drumuri. Astfel, dacĂŁ ĂŽn ‘89 numĂŁrul cimentistilor era de aproximativ 3.300 de salariati, o treime din populatia Bicazului, astĂŁzi, abia de atinge 300. La aceste cauze se adaugĂŁ natalitatea foarte scĂŁzutĂŁ si numĂŁrul mare de decese, ambele motivĂŽndu-se prin vĂŽrsta ĂŽnaintatĂŁ a bicĂŁjenilor. Si totusi, din cei 7.245 de locuitori, peste 1.300 constituie populatie activĂŁ, ce ocupĂŁ cele peste 900 de locuri de muncĂŁ existente ĂŽn localitate. Restul oamenilor muncesc ĂŽn localitĂŁtile vecine sau la Piatra Neamt. CĂŽt priveste locurile de muncĂŁ ale bicĂŁjenilor, care nu acoperĂŁ deloc necesarul, logic ar fi fost sĂŁ fie gĂŁsitĂŁ o solutie alternativĂŁ la mĂŁsura economicĂŁ luatĂŁ unilateral de cĂŁtre conducerea Carpatcement, poate chiar cu sprijinul aceleasi unitĂŁti economice, dar n-a fost sĂŁ fie. S-a tot vorbit, si se vorbeste ĂŽncĂŁ, la Bicaz, despre dezvoltarea turismului, ca unica posibilitate de ĂŽnflorire economicĂŁ a zonei. Pe aceastĂŁ temĂŁ au apĂŁrut 18 pensiuni, sase unitĂŁti tip hotel si douĂŁ unitĂŁti tip cĂŁmin, basca unele restaurante mai mici ori mai mari. Nimic rĂŁu, numai cĂŁ cei ce si-au ĂŽncercat norocul, multi dintre ei cu banii ce au constituit salariile compensatorii luate la plecarea din Ciment, s-au trezit peste noapte cu investitiile goale si fĂŁrĂŁ bani la chimir. Asta, deoarece turismul nu poate creste cu români tot mai sĂŁraci si strĂŁini ce nu se ĂŽnghesuie sĂŁ ne calce pragul. De remarcat ĂŽnsĂŁ faptul cĂŁ administratia localĂŁ a ĂŽntocmit nu de mult o strategie de dezvoltare economico-socialĂŁ si durabilĂŁ a Bicazului pe o perioadĂŁ de cinci ani, de altfel foarte bine documentatĂŁ tehnic si de care se tinea seama ĂŽn tot ce se executa ĂŽn urbe. Un fapt lĂŁudabil, numai cĂŁ viata a demonstrat cĂŁ socotela din tĂŽrg nu se potriveste cu cea de-acasĂŁ. DouĂŁ dintre coordonatele de bazĂŁ ale strategiei, si asta doar la o primĂŁ vedere, dar independent de vointa localĂŁ, nu mai corespund astĂŁzi. NumĂŁrul locuitorilor si disparitia de pe harta socialĂŁ a orasului a fostului spital uman, una dintre marile unitĂŁti sociale, ce presupunea pentru oamenii locului aproape 200 de locuri de muncĂŁ. De ce? Cum? Cine? „CatĂŁ orbul, scoate-i ochii!“, spune-o vorbĂŁ din bĂŁtrĂŽni. În rest, liniste si pace!