Iarnã grea, drumuri închise, va mai ninge...
• din cauza vremii nefavorabile, DN Piatra Neamt-Roman si DN Roman-Vaslui au fost închise • sfîrsitul sãptãmînii trecute a dat din nou de furcã amãrîtilor fãrã casã, 22 de persoane fiind cazate în adãposturi sociale • un vasluian si un lituanian au fost scosi din nãmeti de pompieri, la Dealul Mãrului • localnicii din Roman spun cã nu au mai vãzut asa iarnã din 1970 • acumularea de gheatã de pe cursul Bistritei are peste 7 km • meteorologii spun cã va mai ninge, va fi viscol si polei •
Vremea rea din ultimele zile, dar si prognoza pentru aceastã sãptãmînã, i-a fãcut pe reprezentantii Drumurilor Nationale sã cearã Ministerului Transporturilor închiderea a douã artere rutiere. Este vorba de DN 15D, Piatra Neamt-Roman si Roman pînã la limita cu judetul Vaslui, la Crãiesti, rãspunsul oficial la solicitare fiind afirmativ, decizia fiind valabilã începînd de ieri, de la ora 15. „ÃŽn acest moment (ora 14 - n.r.), pe toate drumurile din judet se circulã în conditii de iarnã. Mai dificil este traficul pe drumul national care face legãtura între orasele Piatra Neamt si Roman. Cei de la Drumuri Nationale au cerut ca acest tronson, dar si cel dintre Roman si granita cu judetul Vaslui, sã fie închise. Situatia a fost analizatã si în functie de prognoza pe urmãtoarele zile care anuntã ninsori si viscol, asa cã s-a decis închiderea circulatiei. Am oprit traficul“, a declarat comisarul sef Cezar Asandei, seful Politiei Rutiere Neamt. „Se circulã si dintr-o parte si din cealaltã. Nu sînt camioane blocate si nici portiuni cu probleme deosebite. Ce-i drept ajungi la destinatie mai greu, însã ajungi“, ne-a declarat un romascan care a parcurs, ieri dimineatã distanta între Piatra Neamt si Roman în douã ore. Ieri, judetul Neamt încã se afla sub atentionare de cod galen, iar vremea nu dãdea semne de îmbunãtãtire. Asadar si în urmãtoarele zile, spun meteorologii, ne asteaptã ninsori, intensificãri ale vîntului, viscol si polei. Primarii din judet sînt tinuti permanent la curent privind evolutia vremii, de Comandamentul Judetean pentru Situatii de Urgentã.
TIR-uri blocate în Dealul Mãrului
Pompierii militari au fost din nou la datorie în ultimele zile, asa cum au fãcut-o de fiecare datã cînd a fost nevoie sã intervinã la incendii, inundatii, accidente, salvarea unor persoane sau orice altã situatie de urgentã. Acum ei au intrat în nãmeti, ajutînd doi soferi de TIR blocati în Dealul Mãrului în timpul ninsorilor abundente de vineri, 3 februarie. Un echipaj special alcãtuit, de la instituirea codurilor de alertã, a plecat, în jurul orei 19.50, cãtre zona Gîdinti - Poienari, în urma unui apel primit de la un sofer lituanian, care rãmãsese în viscol. ÃŽn drumul spre acesta, pompierii romascani au întîlnit un alt sofer de autotren cu mari probleme, care risca sã blocheze soseaua Roman - Vaslui. Echipajul de interventie a fost coordonat de cãpitanul Constantin Mihai Parasca, comandantul detasamentului local de pompieri, cuprinzîndu-l si pe subofiterul Remus Chirilã, unul dintre cei mai experimentati mecanici ai unitãtii. „A fost acordat sprijin, în zona comunei Gîdinti, lui Nicu G., soferul unui TIR înmatriculat în Vaslui, care rãmãsese blocat pe DN 15 D. Cu ajutorul experientei de mecanic a lui Remus Chirilã si cu autospeciala de interventie de peste 20 de tone, autocamionul a fost readus la functionare. Ulterior, echipajul s-a deplasat în zona Poienari, unde a tractat pînã într-un spatiu de parcare si autotrenul lituanian. Pe toatã perioada cît va exista riscul de înzãpeziri si se mentin codurile de avertizare, colegii nostri sînt la datorie, gata sã intervinã în orice conditii“, a declarat cãpitanul Iulian Jugan, purtãtor de cuvînt al Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã „Petrodava“ Neamt.
Hipotermii, degerãturi si cazuri sociale - efectele iernii
Iarnea grea ce a nãvãlit pe nepusã masã pare a fi fãrã sfîrsit, iar necazurile inerente au afectat pe toatã lumea. Cei mai loviti sînt oamenii fãrã adãpost care nu au cum se proteja de temperaturile foarte scãzute. Nici pentru cadrele medicale de la Serviciul de Ambulantã nu a fost prea usoarã aceastã perioadã, acestia fiind nevoiti sã umble noapte de noapte prin ger pentru a rãspunde solicitãrilor si pentru a aduna oamenii fãrã adãpost. Sfîrsitul sãptãmînii trecute a fost unul la fel de plin, cu multe solicitãri si cazuri sociale, cu cîteva hipotermii si degerãturi, usoare din fericire. De vineri seara si pînã duminicã dimineatã echipajele au transportat la spitale sau direct la adãposturi 22 de cazuri sociale si, de aceastã datã, oamenii nu s-au mai opus, ci au fost de acord cu transferul la aceste centre, pentru a se mai încãlzi si a cãpãta si o masã caldã. Pe lîngã acesti pacienti, medicii au dat ajutor altor cîteva sute de persoane, cei mai multi cardiaci, care au sunat la 112. „Printre cazurile sociale pe care le-am transportat la spital a fost si un pacient care suferise degerãturi la membrele superioare si inferioare, dar fãrã probleme majore. Au mai fost si doi pacienti care aveau hipotermii usoare, unul din Piatra Neamt si altul la Tîrgu Neamt, dar nici unul dintre cazuri nu a prezentat complicatii. ÃŽn rest, am avut foarte multe solicitãri dar, din fericire, am ajuns la toate, numai cã în anumite situatii destul de greu si cu întîrziere, din cauza drumurilor acoperite cu zãpadã“, a declarat medicul Letitia Damoc, sefa Ambulantei Neamt. De de douã sãptãmîni, de cînd a început iarna grea, cu zãpezi, ceva viscol si geruri cumplite, sute de persoane fãrã adãpost au ajuns în centrele sociale, iar zeci de pacienti au suferit degerãturi, hipotermii, mai mult sau mai putin grave, dar si fracturi. ÃŽn continuare, medicii se asteaptã la o crestere a numãrului de cazuri mai ales cã zãpezile par a fi de neoprit, iar de la mijlocul acestei sãptãmîni se reîntoarce gerul.
„A-nceput de ieri sã...cadã!“
Romascanii vor resimti din plin efectele unei ierni care de abia s-a instalat în toatã splendoarea de duminicã, 5 februarie. Asta dacã putem spune asa, deoarece au fost si vor fi probleme. De sîmbãtã noaptea, ninsoarea a cãzut cu nemiluita asupra unui oras si asa înghetat de gerurile crunte, cu temperaturi mult scãzute sub minus 20 de grade Celsius. Strãzile s-au acoperit cu un strat sãnãtos de zãpadã, cum multi spun cã nu au mai vãzut de cîtiva ani, cînd au fost închise scoli si grãdinite, iar drumarii abia au fãcut fatã la deszãpeziri. Atunci, nãmetii de un „stat de om“ strãjuiau cuminti drumurile, iar masinile circulau printr-un culoar îngust de trei metri. Locatarii blocurilor au avut de pãtimit, mai ales dimineata, dupã ce toatã noaptea zãpada a curs cu nemiluita din cerul plumburiu. Nu se putea iesi afarã din scara blocului, usile fiind blocate de omãt. Dar, atunci, mai functiona, nu ca acum, voluntariatul. Bãrbatii în puteri, înarmati cu lopeti de lemn sau metalice, au croit poteci, pentru ca toti sã se poatã deplasa pentru o pîine, o sticlã cu lapte si alte alimente. „Tin minte ca si acum. Eram copil, aveam vreo 12 ani. ÃŽn iarna lui 1970, în ianuarie, a cãzut o zãpadã ce nu mai vãzuserã pãrintii mei din 1954. Locuiam într-un bloc de pe Anton Pann si eram elev la Scoala 8, din capãtul strãzii. A cãzut atîta zãpadã, încît a fost închisã, spre bucuria noastrã, scoala timp de o sãptãmînã. Din bloc nu s-a putut iesi, pînã cînd vecinii de pe scarã au reusit sã urneascã usa de la intrare, blocatã de nãmetii cît un „stat de om“ si sã facã pîrtie pînã la stradã. Oamenii au circulat pe carosabilul acoperit de un strat bãtãtorit de zãpadã, de cîtiva zeci centimetri, nivelat de lamele utilajelor de deszãpezire. Vîntul care sufla cu putere îti pãtrundea si în oase, atunci cînd te duceai sã cumperi o pîine sau o sticlã cu lapte. Oamenii gospodari mai aveau fãcute provizii. Tin minte cã la noi, aveam pe balcon o putinã cu jumãri, carne si cîrnati, la un loc. Cartofi si fasole erau. Nu am dus lipsã de mîncare. O sãptãmînã întreagã am stat în casã, la cãldurã, datã din belsug. Plãteai ceva mai mult la întretinere, însã incomparabil cu facturile îngrozitoare de acum. Sînt vremuri grele, nu stiu cum vom iesi din iarnã, dar si din criza asta“, a evocat iarna de acum 42 de ani, Costel Ciobanu. Revenind la iarna actualã, ieri, prin oras drumurile erau circulabile, prin grija administratiei, utilajele circulînd aproape non-stop, mai ales pe strãzile principale. Mai greu se circulã pe aleile dintre blocuri, strãdutele adiacente, însã autoritãtile asteaptã ca ninsoarea sã mai slãbeascã, pentru a putea interveni eficient. Romascanii, care mai au ceva bani, calcã, mai rar acum, doar hipermarketurile, de unde se aprovizioneazã pentru o perioadã mai lungã, în speranta cã efectele iernii se vor diminua cît mai repede. Sperante însã desarte, pentru încã ceva timp. Primãvara totusi este destul de departe.
Creste podul de gheatã de pe Bistrita
Frica de a nu fi blocat judetul de zãpadã l-a scos din casã pe prefectul Mihai Archip, care sîmbãtã, înainte de prînz, s-a întîlnit on- line cu seful sãu, Emil Boc. În cadrul videoconferintei au fost examinate mãsurile luate pentru atenuarea efectelor viscolului si ale ninsorilor abundente. La întrunirea video au mai participat primarul Gheorghe Stefan, doi reprezentanti ai Consiliului Judetean, sefii Politiei, Jandarmeriei si Situatiilor de Urgentã, conducerea Sectiei Drumuri Nationale, de la Drupo si reprezentantul judetean al Asociatiei Comunelor din România. Neamtul s-a aflat tot week-end-ul sub atentionare de cod galben de ninsori, intensificãri ale vîntului, viscol si polei, iar temperatura medie a fost de minus 11,7 grade Celsius. Temperaturile negative înregistrate în ultima perioadã au sporit lungimea blocurilor de gheatã de pe rîul Bistrita. Astfel, pe sectorul cuprins între Viaductul Poiana Largului pînã în aval o sutã de metri de podul Ruseni (comuna Poiana Teiului), pe o lungime de circa 7 km, rîul prezintã aglomerãri de gheturi, groase de pînã la 2,5 metri. Pe sectorul cuprins între podul Sãvinesti si trei sute de metri în amonte de podul Frumosu (comuna Farcasa), pe o lungime de 4,5 km, rîul prezintã aglomerãri de gheturi groase de pînã într-un metru, cu canal dezghetat cu lãtimi între unul si trei metri, pe 20 - 25% din lungimea tronsonului. Pod de gheatã s-a format de la podul Lunca (sat Lunca, comuna Borca) în amonte un km. Prefectul a emis un ordin pentru ca în primãriile comunelor mai expuse capriciilor iernii sã se instituie serviciu de permanentã. Printre celelalte mãsuri dispuse primarilor se numãrã si asigurarea viabilitãtii drumurilor pentru a permite accesul autospecialelor de interventie, actualizarea bazelor de date cu persoanele posibil a fi afectate de aceste fenomene: dializati, gravide, bãtrîni, dar si asigurarea conditiilor de cazare si alimentare a persoanelor fãrã adãpost.
|