CU TANCUL PRIN NÃMETI

• pe vremuri ca acestea, cĂŽnd drumurile gem sub troiene, cĂŽtiva oameni sĂŽnt extrem de ĂŽncĂŽntati cĂŁ obiectul muncii e zĂŁpada • o plimbare cu un utilaj de deszĂŁpezire este o experientĂŁ de neuitat pentru neexperimentati • ieri, am avut ocazia sĂŁ mergem cu un ZIL, o autofrezĂŁ ruseascĂŁ • desi a fost fabricatĂŁ acum vreo 60 de ani este foarte eficientĂŁ • „E mai bĂŁtrĂŽnĂŁ ca mine, masinĂŁria asta! E cam de-o seamĂŁ cu colegul“ - zice Mihai Popovici, de la Drumuri Nationale, referindu-se la Ion Curalariu, tovarĂŁsul de muncĂŁ •

Frumusetea unei zile de iarnĂŁ veritabilĂŁ este o adevĂŁratĂŁ bucurie sufleteascĂŁ pentru cei care privesc de dupĂŁ geam, dintr-o camerĂŁ bine ĂŽncĂŁlzitĂŁ, poate cu un ceai fierbinte dinainte, o cafea aburindĂŁ, un pahar cu vin sau tuicĂŁ fiartĂŁ. Este minunatĂŁ iarna cĂŽnd nu ai de trecut prin nĂŁmeti pĂŽnĂŁ la brĂŽu, cĂŽnd nu rĂŁmĂŽi blocat prin cine stie ce tihĂŁrĂŁi sau cu masina prinsĂŁ ĂŽntre nĂŁmeti! Chiar e plĂŁcutĂŁ o plimbare pe drumuri strĂŁjuite de troiene „cĂŽt casa“, cĂŽnd albul imaculat al zĂŁpezii te relaxeazĂŁ cum nu ti s-a mai ĂŽntĂŽmplat, iar aerul rece pare atĂŽt de curat ĂŽncĂŽt simti nevoia sĂŁ respiri si pe nas si pe gurĂŁ. Dar toate acestea n-ar fi posibile dacĂŁ niste oameni, care ĂŽn viata de zi cu zi sĂŽnt ca oricare altii, n-ar munci zi si noapte atunci cĂŽnd zĂŁpezile acoperĂŁ orice si blocheazĂŁ tot. Si, desi pare greu de crezut, ĂŽn ziua de azi mai sĂŽnt oameni care chiar dacĂŁ nu au lefuri colosale pot striga ĂŽn gura mare si cu zĂŽmbetul pe buze: „Îmi place ce fac!“. Poate dacĂŁ nu auzeam cu urechile noastre, nu credeam. Dar ne-am bucurat de disponibilitatea celor de la Sectia Drumuri Nationale Sectia Piatra Neamt si am cunoscut pe doi dintre soferii care conduc o autofrezĂŁ ZIL. RuseascĂŁ.

„Avem de toate“

Asa cum a „mediat“ Vasile Iliescu, purtĂŁtor de cuvĂŽnt al Sectiei Drumuri Nationale Piatra Neamt, ne-am ĂŽntĂŽlnit cu utilajele aflate ĂŽn activitate ĂŽn zona Turturesti. Pentru cĂŽteva zeci de minute am fost „copiloti“ pentru soferul Mihai Popovici, din Vaduri. Are 46 de ani, doi copii si e foarte multumit de ceea ce face. Uns din cap pĂŽnĂŁ-n picioare de uleiuri si vaselinĂŁ, stĂŁpĂŽneste „matahala“ si o conduce pentru a roade la propriu din blocul de zĂŁpadĂŁ. „E mai bĂŁtrĂŽnĂŁ ca mine, masinĂŁria asta! E cam de-o seamĂŁ cu colegul” - zice Mihai Popovici si rĂŽde prelung. „Are vreo 60 de ani, dar merge! E autofrezĂŁ ZIL, marcĂŁ ruseascĂŁ. Ia uitati, ce dotĂŁri! Avem de toate, chiar dacĂŁ vi se pare cĂŁ e depĂŁsitĂŁ fizic si moral. Avem un radiator acolo, unde au masinile torpedou, si vine cĂŁldurĂŁ si de aici, de sub scaun. Aici e ceasul care indicĂŁ aerul pentru frĂŽne. Aici, alt ceas aratĂŁ uleiul, altul presiunea, aici vĂŁd cum stĂŁm cu bateria... Nu mĂŁ plĂŽng. M-am ĂŽnvĂŁtat cu autofreza. Si ĂŽmi place ce fac! Chiar ĂŽs multumit de activitatea mea. E mare satisfactia atunci cĂŽnd vezi cĂŁ lasi ĂŽn urmĂŁ drum liber si se bucurĂŁ lumea. Oamenii n-au habar de cĂŽt se munceste ca sĂŁ deszĂŁpezesti un drum, dar eu mĂŁ bucur cĂŁ mi-am fĂŁcut datoria!“, a spus Mihai Popovici, afisĂŽnd un rĂŽs ce arĂŁta satisfactie. Ne uitĂŁm si noi dupĂŁ ceasurile care au ecranele ruginite pe margine... mare lucru nu ĂŽntelegem, dar dĂŁm afirmativ din cap. Stie omul ce stie! DupĂŁ cĂŽteva minute de stat ĂŽn cabinĂŁ, simteam cĂŁ ne sufocĂŁm de la damful de motorinĂŁ amestecatĂŁ cu fum, cĂŁldurĂŁ si tot felul de mirosuri de vaselinĂŁ. Tragem cu ochiul sĂŁ vedem cum aratĂŁ „tapiteria“. N-a mai rĂŁmas nimic din ea... Pe un scaun, o pĂŁturĂŁ tinea loc de husĂŁ. Pe celĂŁlat, un alt tol. Pentru moment ne gĂŽndim la hainele cu care urcasem ĂŽn cabinĂŁ, care sigur vor mirosi de-acum a soferie, dar ne trece repede. Vedem cum din tinutele celor doi conducĂŁtori auto, mai nimic nu era la culoarea initialĂŁ. Asa cĂŁ... acceptĂŁm situatia si sperĂŁm ĂŽn sinea noastrĂŁ cĂŁ totusi n-o fi fost vreo patĂŁ de ulei fix ĂŽn mijlocul scaunului!

Celularul din sosetĂŁ

Tragem cu coada ochiului si vedem cĂŁ ĂŽn partea din spate a cabinei, dintr-o sosetĂŁ agatatĂŁ ĂŽntr-un cĂŽrlig fĂŁcut din sĂŽrmĂŁ stĂŁtea un celular! „Bun loc!“ - ĂŽi zicem domnului Popovici - mĂŁcar e ferit de socuri cum stĂŁ acolo suspendat! RĂŽde, zice cĂŁ acolo e mai sigur sĂŁ tinĂŁ telefonul si ne roagĂŁ sĂŁ nu scriem chiar tot ce vedem. În directie cu celularul, ĂŽn spatiul dintre scaune, o pungĂŁ cu niste felii de pĂŽine neagrĂŁ. Asa au gĂŁsit oamenii, asa au cumpĂŁrat! Bine cĂŁ-i proaspĂŁtĂŁ! Deasupra capului - Doamne fereste sĂŁ te uiti cu atentie si sĂŁ fii panicos de fel! Fire peste fire, legate ĂŽntre ele... unele izolate, altora li se vedeau firele de litĂŁ de la interior. În rest... manete peste manete. Una pentru cuplat valturile, pentru schimbat cosul, pentru ridicat sau urcat lama. „Directia este mecanicĂŁ. DupĂŁ program, simti cum ai stat atĂŽtea ore cu muschii ĂŽncordati!“, a mai zis Mihai Popovici. Apoi vedem pe toatĂŁ lungimea bordului un furtun cam cĂŽt sĂŁ ĂŽncapĂŁ un pumn de damĂŁ finĂŁ prin el, care avea capĂŁtul „la vedere“ fixat ĂŽntr-un pet de un litru si jumĂŁtate, suspendat ĂŽn aer cu o sfoarĂŁ. Ãsta este sistemul care aduce cĂŁldura dinspre radiator, ĂŽn cabinĂŁ. Ne cam vine sĂŁ rĂŽdem, dar vĂŁzĂŽnd cum ĂŽngheta parbrizul din cauza gerului si zĂŁpezii de afarĂŁ, zicem cĂŁ e bine si asa, numai cald sĂŁ ne fie. CaldurĂŁ cu fum. Si cum vorba românului are mereu adevĂŁr ĂŽn ea, cĂŁ „unde-i fum e si cĂŁldurĂŁ“, dĂŁm cu documentarea mai departe. Si ĂŽn timp ce ne povestea despre multumirea sa profesionalĂŁ, soferul s-a aplecat la picioarele noastre si a ĂŽnceput sĂŁ cotrobĂŁie printre manete, manetele, tot felul de fiare fixate ĂŽn partea de jos a cabinei. „CuplĂŁm valturile! Acum ĂŽntelegeti de ce lucrĂŁm tot timpul ĂŽn doi!? Unul conduce, celĂŁlalt face ce e de fĂŁcut!“. Si cĂŽnd priveam mai cu atentie la „cuplare“, deodatĂŁ cabina a ĂŽnceput a se zgudui de parcĂŁ era cutremur. Instinctiv am privit spre usĂŁ, dar greu s-ar pricepe un om al zilelor noastre, obisnuit cu masini de generatie mai recentĂŁ, sĂŁ coboare de-acolo.

„Acum avem noroc cĂŁ nu e zĂŁpadĂŁ mare si nu viscoleste“

Nici nu stiam de ce sĂŁ apuci, cĂŁci erau niste chestii care aduceau a scoabe. „N-om muri aici!“ - ne trece iute prin minte, si pĂŽnĂŁ sĂŁ ne lĂŁmurim cĂŁ treaba e sub control am vĂŁzut cĂŁ deschiderea de la portierĂŁ era cam ca un cĂŽrlig de pe la portile vremurilor de altĂŁdatĂŁ. Apoi soferul a folosit pedalele autofrezei, care au ajuns sĂŁ fie ca niste limbi uriase, roase de ruginĂŁ. Si ĂŽn secunda urmĂŁtoare a ĂŽnceput „distractia“, dar ochii soferului au ĂŽnceput a se lumina! Utilajul ĂŽsi ĂŽncepuse treaba. Se transformase ĂŽntr-un mĂŽncĂŁtor de zĂŁpezi. Lua troienele de pe o parte a drumului ce duce cĂŁtre Girov si le arunca la 20-30 de metri distantĂŁ. Incredibil, dar la cum tĂŁia o barĂŁ metalicĂŁ asezatĂŁ ĂŽn lateral zĂŁpada, mi-am amintit de cum tĂŁia bunica mĂŁmĂŁliga cu ata. Spectacolul era grandios. Prin cosul din stĂŽnga utilajului, zĂŁpada transformatĂŁ ĂŽn fulgi ajungea ĂŽn dreapta, mult peste cealaltĂŁ margine a drumului. DupĂŁ asa experientĂŁ coborĂŽm gĂŽtuiti de fumuri si mirosuri din cabina ĂŽnnegritĂŁ de uleiuri, unde atĂŽrnau zeci de fire ĂŽnnodate si unde nimic nu pare „bun“ desi toate functioneazĂŁ la perfectie, si discutĂŁm cu colegul rĂŁmas pe drum, pentru cĂŁ ne lĂŁsase nouĂŁ locul. Si gĂŁsim aceeasi luminĂŁ ĂŽn ochi. Si-l gĂŁsim si mĂŽndru cĂŁ e de-o seamĂŁ cu autofreza pe care o plimbĂŁ pe drumurile nationale care strĂŁbat judetul, atunci cĂŽnd omĂŁtul ĂŽncurcĂŁ traficul. „Acum avem noroc cĂŁ nu e zĂŁpadĂŁ mare si nu viscoleste. SĂŽnt cam 15 km/orĂŁ, ceea ce nouĂŁ ne permite sĂŁ ne desfĂŁsurĂŁm activitatea fĂŁrĂŁ probleme. E mai greu cĂŽnd viscoleste si nu se vede mare lucru ĂŽn urma noastrĂŁ!“ - ne-a spus Ion Curalariu, din Piatra Neamt, tatĂŁ a trei copii. Si punct. În cĂŽteva minute de stat ĂŽn frig, mina pixului a ĂŽnghetat.

„Desi nu pare mare lucru, e treabĂŁ serioasĂŁ ceea ce facem noi“

Povestea lui Ioan Curalariu este la fel de captivantĂŁ, dar sĂŽntem nevoiti sĂŁ facem documentare verbalĂŁ. Nu ne ajutĂŁ nici al doilea instrument de scris, asa cĂŁ ĂŽncercĂŁm sĂŁ retinem cĂŽt mai multe dintre cele ce ni se povestesc. Aveam sĂŁ aflĂŁm cĂŁ autofreza are un consum mediu de 19 litri de motorinĂŁ pe orĂŁ si cĂŁ motorul este ca cele fabricate pentru tancuri. Pe ZIL-ul nemtean puterea motorului este cam cĂŽt jumĂŁtate din a unui car de luptĂŁ blindat. Si ĂŽn timp ce vorbea cu noi dĂŁdea indicatii colegului de pe mastodont - „LasĂŁ lama mai jos!“, ĂŽi recomandĂŁ si decizia lui e pusĂŁ ĂŽn aplicare. Si urmĂŁrind cum se face treaba, ne mai spune una-alta. „E unul dintre cele mai eficiente utilaje pe care le avem! Cu toate cĂŁ este foarte vechi, face treabĂŁ. Acum nu e zĂŁpadĂŁ multĂŁ, dar ĂŽmi amintesc cĂŁ ĂŽn 2004 am dat mai ĂŽntĂŽi la lopatĂŁ, sĂŁ simtim drumul, si apoi am intervenit cu autofreza. Era zĂŁpada mai mare ca utilajul si se ĂŽntĂŽmpla undeva ĂŽn zona Ghigoiesti“, a povestit Curalariu, care din 1979 presteazĂŁ la „Drumuri“. Si el, si colegul lui, cĂŽnd n-au de deszĂŁpezit, sĂŽnt soferi la Drumuri Nationale. Mihai Popovici, de exemplu, conduce un Opel Astra, dar cĂŽnd iarna impune, lasĂŁ masina elegantĂŁ pentru freza ruseascĂŁ. „Fac si poze cĂŽnd sĂŽnt cazuri speciale! Si povestesc acasĂŁ sotiei, copiilor. Desi nu pare mare lucru, e treabĂŁ serioasĂŁ ceea ce facem noi“, a continuĂŁ Popovici. Vasile Iliescu, purtĂŁtor de cuvĂŽnt al Sectiei Piatra Neamt a Companiei Drumuri Nationale, a declarat cĂŁ utilajul cu care tocmai ne „plimbasem“ prin nĂŁmeti este extrem de important pentru companie, ĂŽntrucĂŽt asigurĂŁ activitatea de deszĂŁpezire ĂŽn conditii speciale. „OricĂŽt de eficientĂŁ ar fi autofreza, ĂŽn cazul viscolului treaba nu merge. Dar noi ne strĂŁduim sĂŁ facem tot ce tine de noi. Din pĂŁcate, nu de putine ori ne-am confruntat cu neĂŽntelegeri din partea participantilor la trafic. Oamenii se supĂŁrĂŁ cĂŁ nu-i lasi sĂŁ treacĂŁ, desi le spunem cĂŁ drumul e ĂŽnchis. Dar zic cĂŁ se descurcĂŁ, au impresia cĂŁ nu li se poate ĂŽntĂŽmplĂŁ nimic si dupĂŁ ce rĂŁmĂŽn blocati tot noi trebuie sĂŁ intervenim si sĂŁ-i salvĂŁm. Acum, pe drumul Piatra Neamt - Roman se circulĂŁ doar pĂŽnĂŁ la Girov. DacĂŁ vremea se va ĂŽmbunĂŁtĂŁti si vom ĂŽndepĂŁrta zĂŁpada, traseul se va reda circulatiei“, a declarat Iliescu.

Numai cĂŁlĂŁtor prin ger sĂŁ nu fii

Întîlnirea cu reprezentantii de la Drumuri Nationale o aveam la iesirea din oras, de unde trebuia sã plecãm cãtre utilajele de deszãpezire. Pornim din oras la minus nouã grade Celsius si ne bucurãm de cãldura din masinã, dupã ce ne ninsese cîteva minute, pînã am reusit sã scoatem autoturismul din parcarea nãpãditã de zãpadã. Nu iesim bine din oras, cã termometrul ne arãta deja unsprezece grade cu minus. Viscolul formase niste suluri prin directia primelor case de la marginea orasului. Fulgii care cãdeau pe parbriz se topeau si deveneau peliculã de gheatã. În zadar se solicitau stergãtoarele la maximum, cã tot geamul era acoperit cu un strat subtire, înghetat. Printr-un arc de cerc îngust de 2-3 centimetri, soferul se chinuia sã vadã drumul. Undeva pe stînga, un om, nins tot, cu o geantã pusã postãreste pe diagonalã, fãcea autostopul. Ce l-o fi mînat oare la drum, pe asa vreme? Intrãm în zona populatã, dar nimeni nu miscã nimic. Gardurile care au acoperis par mai înalte cu jumãtate de metru, cît e stratul de zãpadã cãzut în ultimele zile. Undeva, într-un capãt de ulitã, un cîine e mînat de la spate de vînt, iar coada stufoasã pare o parasutã ce-l urmeazã. E iarnã. În fond, nimic special. Ierni au fost mereu si vor mai fi. Important e sã stii sã te bucuri de frumusetea lor, sã îti asumi conditiile de muncã dacã vrei sã îsi faci datoria si sã respecti munca altora!

Nota Redactiei: Multumim celor de la Sectia Drumuri Nationale Piatra Neamt pentru disponibilitatea manifestatĂŁ la documentarea acestui reportaj.